7 definiții pentru azimioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AZIMIOÁRĂ, azimioare, s. f. Diminutiv al lui azimă. – Azimă + suf. -ioară.
azimioáră sf [At: HEM. 2194 / V: azm~, azăm~ / Pl: ~re / E: azimă + -ioară] 1-6 (Șhp) Azimă (1-3) (mică). 7 (Bot) Burete nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AZIMIOÁRĂ, azimioare, s. f. Diminutiv al lui azimă. – Azimă + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AZIMIOÁRĂ, azimioare, s. f. Diminutiv al lui azimă. A plecat neică la țară Și nu mi-a spus de aseară? Ca să-i fac o azimioară. TEODORESCU, P. P. 317. – Pronunțat: -mioa-ră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AZIMIOÁRĂ, azimioare, s. f. Diminutiv al lui azimă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
azimioáră (-mioa-) s. f., g.-d. art. azimioárei; pl. azimioáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
azimioáră s. f. (sil. -mioa-), g.-d. art. azimioárei; pl. azimioáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -mioa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
azimioară, azimioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui azimă. DEX '09 DLRLC
- A plecat neica la țară Și nu mi-a spus de aseară, Ca să-i fac o azimioară. TEODORESCU, P. P. 317.
-
etimologie:
- Azimă + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09