azbuche sf [At: DOSOFTEI, ap. HEM 2189 / S: az-bu~ / Pl: ~chi / E: vsl азъбуки] (Înv) 1 Alfabet chirilic. 2 învățământ elementar. 3 (Îe) A fi la ~ A fi la începutul alfabetizării. 4 (Irn) învățătură.

AZBÚCHE s. f. Termen folosit în trecut pentru a denumi alfabetul chirilic (de care s-au servit romînii pînă în anul 1860). ◊ Expr. A fi la azbuche = a fi abia la începutul învățăturii. ♦ Fig. Învățătură. Ian mai spune-ne ceva de Iorgu... ce-o mai făcut... prin țara neamțului?... Ce-o mai învățat? Trebuie să fie acu plin de azbuche ca un stup. ALECSANDRI, T. 1000.

AZBÚCHE s. f. Termen folosit în trecut pentru a denumi alfabetul chirilic. ◊ Expr. A fi la azbuche = a fi abia la începutul învățăturii. ♦ Fig. Învățătură. – Slav (v. sl. azŭ + buki „a, b”).

ÁZBUCHE f. Denumirea alfabetului chirilic. ◊ A lua (sau a începe) de la ~ a o lua de la început. /<sl. azu + buki

azbuche f. 1. alfabetul cirilic; 2. fam. știință: ce o mai învăța? trebue să fie acu plin de azbuchi ca un stup AL. [Slav. AZŬ BUKI, numele primelor două litere ale alfabetului slavon].

az-búche f. (numele primelor doŭă litere cirilice. V. buche). Fam. Iron. A fi la az-buche, a fi la început, a nu ști mult. A o lua de la az-buche, a o lua de la început.

azbúche (înv.) s. f., art. azbúchea

ázbuche s. f., art. ázbuchea; pl. ázbuchi

azbuche.

ÁZBUCHE s. v. alfabet.

azbuche s. v. ALFABET.

azbúche (-chi), s. f. – (Înv.) Alfabet, abecedar. Sl. azŭ „a”, bukĭ „b”; cf. buche. De uz curent cît timp s-a folosit alfabetul chirilic, astăzi se întrebuințează numai cu sens ironic sau umoristic.