ÁUTO³ s. n. adj. invar. 1. S. n. (Fam.) Automobil. 2. Adj. invar. Care se efectueaza cu ajutorul unui automobil care priveshte automobilele. [Pr.: au] Din fr. auto.

auto³ [At: DA / P: au~ shi (inv) au~ / E: fr auto] 1 sn (Fri; fam) Automobil (1). 2 ain (D. tractziune) Automat. 3 ain (D. transport) Efectuat cu un vehicul cu tractziune mecanica. modificata

auto⁴ sn [At: DN³ / P: au~ / Pl: ~uri / E: sp auto] (Inv; lit) Drama sacra intrun act din Spania shi Portugalia in sec. XV.

AUTO² 1. S. n. (Fam.) Automobil. 2. Element de compunere insemnand „automobil” „automat” shi care serveshte la formarea unor substantive. 3. Adj. invar. Care se efectueaza cu ajutorul unui automobil care priveshte automobilele. [Pr.: au] Din fr. auto.

ÁUTO³ s.n. (Fam.) Automobil. // adj. invar. (Despre transporturi tractziune etc.) Facut cu un autovehicul. ♦ De automobil. [Pron. au. / cf. fr. it. germ. auto].

ÁUTO s.n. (Lit.) Drama sacra intrun act intalnita in Spania shi Portugalia in sec. XV. [Pron. au. / < sp. port. auto cf. lat. auctum actziune dramatica].

ÁUTO² I. s. n. automobil. II. adj. inv. (despre transporturi tractziune) facut cu un autovehicul; de automobil. (< fr. germ. auto)

acumulatóraúto s. m. (tehn.) Acumulator pentru autovehicule ◊ „La intreprinderea «Acumulatorul» din Capitala sa trecut la realizarea unor noi tipuri de acumulatoriauto.” Cont. 10 III 62 p. 2 (din acumulator + auto; Fl. Dimitrescu in LL 10/65 p. 232)

automótocárting s. n. adj. inv. Referitor la automobile motociclete shi carturi ◊ „Automobilishtii baimareni dispun de cateva zile de un club dotat cu material documentar de tehnica auto turism rutier shi sport automotokarting.” R.l. 3 III 77 p. 5 (din auto2 + moto + carting)

betónaúto s. Material de constructzie rezultat din presarea autovehiculelor vechi shi amalgamarea cu beton ◊ „Beton auto. Sculptorul german G.E. este autorul unui brevet care propune o solutzie ingenioasa pentru valorificarea caroseriilor autovehiculelor scoase din uz. Potrivit procedeului sau «epavele» auto sunt presate shi apoi se toarna peste ele beton. Blocurile astfel realizate pot fi folosite la ridicarea digurilor barajelor shi altor constructzii similare.” Sc. 14 V 73 p. 4 (din beton + auto)

conducatóraúto s. m. Persoana care conduce un vehicul ◊ „Pasagerii au suferit vatamari ushoare iar conducatorul auto ranit ceva mai grav a fost internat in spital.” Sc. 19 XI 75 p. 2 (din conducator + auto)

parc(aúto)shcoála s. n. (circ.) Spatziu amenajat pentru a invatza regulile de circulatzie ◊ „Fundeniul nu va mai fi un parc obishnuit ci un «parc autoshcoala» pentru elevi [...] In foarte scurt timp (23 saptamani) copiii vor putea veni sa invetze sa conduca sa invetze regulile de circulatzie.” I.B. 29 X 73 p. 3. ◊ „Ieri in cartierul ColentinaFundeni a fost inaugurat primul parcshcoala de circulatzie pentru elevii din Capitala.” Sc. 29 IV 74 p. 2; v. shi I.B. 16 V 72 p. 1; v. shi cartodrom (din parc [+ auto] + shcoala; cf. fr. parcautos; DMN 1961)

portbagájaúto s. n. Portbagaj pentru automobile ◊ „Amatorii de excursii vor gasi corturi portbagajeauto etc.” Sc. 7 I 67 p. 2 (din portbagaj + auto)

spalatórungatór aúto s. m. Persoana incadrata pentru a spala shi gresa mashinile ◊ „Banca Natzionala a Republicii Socialiste Romania [...] incadreaza mecanic auto shi spalatorungator auto.” R.l. 27 XII 77 p. 4 (din spalator + ungator auto)

áuto s. n. adj. invar. (sil. au)

ÁUTO s. v. automobil mashina.

auto s. v. AUTOMOBIL. MASHINA.