ATMOSFÉRA (3) atmosfere s. f. 1. Invelish gazos care inconjoara Pamantul; aer; spec. aer care il respira cineva. ♦ Fig. Mediul social inconjurator; ambiantza. ♦ Fig. Stare de spirit care se creeaza in jurul cuiva sau a ceva. 2. Masa de gaze shi de vapori aflata intrun spatziu in care au loc reactzii chimice. 3. Unitate de masura a presiunii gazelor. Din fr. atmosphère.

atmosféra sf [At: NEGRUZZI S. I 291 / Pl: ~re / E: fr atmosphère] 1 Sfera de gaze care inconjoara o planeta. 2 (Prc) Aer respirat de fiintze. 3 (Fig) Mediu social in care traieshte cineva. 4 (Fig; ie) A face ~ A crea o anumita dispozitzie celor din jur. 5 (Fiz) Greutate a unei coloane de mercur cu inaltzimea de 76 cm shi baza 1 cm² (1 033g) luata k unitate de masura a presiunii. 6 Masa de gaze aflata intrun spatziu in care au loc reactzii chimice.

ATMOSFÉRA (3) atmosfere s. f. 1. Invelish gazos care inconjoara pamantul; aer; spec. aer care il respira cineva. ♦ (Fig.) Mediul social inconjurator; ambiantza. ♦ (Fig.) Stare de spirit care se creeaza in jurul cuiva sau a ceva. 2. Masa de gaze shi de vapori aflata intrun spatziu in care au loc reactzii chimice. 3. Unitate de masura a presiunii gazelor. Din fr. atmosphère.

ATMOSFÉRA (II) atmosfere s. f. I. 1. Invelish gazos care inconjura pamintul (shi care ia parte impreuna cu acesta la mishcarea de rotatzie). V. vazduh. Aceasta noapte fericita... in atmosfera stravezie impaciuirea shia intins. MACEDONSKI O. I 64. Niciodata mindrul vultur... Acel domn al atmosferei... De o pradasha bogata inca nu sandestulat. ALEXANDRESCU P. 138. 2. Aerul carel respira cineva. Dimineatza te deshteptai intro atmosfera groasa shi grea. NEGRUZZI S. I 291. ◊ Fig. Mediul social inconjurator lumea in care traieshte cineva ambiantza. Casa lui de pustnic... shi atmosfera lenesha shi flegmatica a cafenelei: asta era toata viatza lui. EMINESCU N. 36. 3. Stare de spirit (favorabila sau nefavorabila) care se creeaza in jurul unei persoane a unei institutzii etc. Prinzul sa ispravit intro atmosfera de ghetzarie. SADOVEANU N. F. 160. ◊ Expr. A face atmosfera = a crea o anumita stare de spirit (binevoitoare sau rauvoitoare) fatza de o persoana fatza de un scop urmarit etc. II. Unitate de masura a presiunii gazelor (echivalenta cu greutatea unei coloane de mercur inalta de 76 cm cu o sectziune de 1 cm² shi corespunzind unei presiuni de 1033 gr. pe cm²). Cazan cu o presiune de 9 atmosfere.

ATMOSFÉRA (II) atmosfere s. f. I. 1. Invelish gazos care inconjura pamantul; aerul care il respira cineva. ♦ Fig. Mediul social inconjurator; ambiantza. 2. Fig. Stare de spirit care se creeaza in jurul cuiva sau a ceva. ◊ Expr. A face atmosfera = a crea o anumita stare de spirit in legatura cu o persoana cu un scop urmarit etc. II. Unitate de masura a presiunii gazelor. Fr. atmosphère (< gr.).

ATMOSFÉRA s.f. I. 1. Stratul de aer care inconjoara Pamantul. 2. (Fig.) Stare de spirit; situatzie stare mediu in care traieshte cineva ceva. II. Unitate de masura a presiunii gazelor egala cu greutatea unei coloane de mercur la 0° cu o sectziune de 1 cm² inalta de 76 cm. [Cf. fr. atmosphère it. atmosfera < gr. atmosphaira < atmos abur sphaira sfera].

ATMOSFÉRA s. f. 1. strat de aer care inconjura unele corpuri cereshti. 2. masa de gaze aflata intrun spatziu in care se produce o reactzie fizicochimica. 3. (fig.) stare de spirit; mediu cadru ambiantza. 4. unitate de masura a presiunii. (< fr. atmosphère gr. atmoosphaira)

ATMOSFÉRA¹ f. 1) Invelish gazos care inconjura Pamantul; aer; cer; vazduh. 2) Amestec de gaze care il respira vietatzile aerobice; aer. 3) fig. Stare de spirit care se creeaza in jurul cuiva sau a ceva; mediu social. ~ apasatoare. ◊ A face ~ a crea o anumita stare de spirit. [G.D. atmosferei; Sil. mosfe] /<fr. atmosphere gr. atmosphaira

ATMOSFÉRA² ~e f. fiz. Unitate de masura pentru presiune.[G.D. atmosferei; Sil. mosfe] /<fr. atmosphere gr. atmosphaira

atmosfera f. 1. strat de aer care infashura globul pamantesc; 2. aerul ce respiram; 3. fig. mediu in care traim: atmosfera de intrigi.

*atmosféra f. pl. e (d. vgr. atmós abur shi sphaira sfera). Aeru care invaleshte tot pamintu. Masura fortzeĭ aburuluĭ dintr’o mashina (1 kg. 033 pe un centimetru patrat): presiune de zece atmosfere. Fig. Mediu in care traim: atmosfera de intrigĭ. A face cuĭva atmosfera (favorabila saŭ nu) a pregati publicu pentru saŭ contra luĭ. Inaltzimea atmosfereĭ dupa invatzatu francez Biot e de 40000 de metri. Presiunea atmosfereĭ pe un om de marime obishnuita e de 17000 de chilograme cares contrabalantzate de reactziunea fluidelor din corpu nostru. Astronomia zice k toate plantele shi satelitziĭ lor afara de luna aŭ atmosfera.

!atmosféra (mosfe/mosfe) s. f. g.d. art. atmosférei; (unitate de masura) pl. atmosfére; simb. (atmosfera tehnica) at (atmosfera absoluta) ata/atü (atmosfera fizica) atm

atmosféra s. f. (sil. mf. sfe) g.d. art. atmosférei; (unitate de masura) pl. atmosfére

atmosfera

atmosfera re.

ATMOSFÉRA s. v. vazduh.

ATMOSFÉRA s. v. ambiantza anturaj cadru cerc mediu sfera societate.

ATMOSFERA s. aer cer slava spatziu vazduh zari (pl.) (livr. fig.) eter tarie. (Sa ridicat in ~.)

atmosfera s. v. AMBIANTZA. ANTURAJ. CADRU. CERC. MEDIU. SFERA. SOCIETATE.

ATMOSFERA patura de aer ce inconjura pamantul shi se deplaseaza o data cu el in spatziu. Densitatea atmosferei este de 123 kg/mi³ la nivelul marii sau de 10¹9 particule/cm³ ajungand k la 1500 km sa fie de 10¹5 ori mai mica. Luand in considerare variatzia temperaturii cu altitudinea se disting urmatoarele zone: troposfera stratosfera mezosfera shi termosfera. Pentru aviatzie importante sunt treposfera (care se intinde de la suprafatza pamantului pana la cca 10 km zona turbulenta in care au loc schimbarile vremii) shi stratosfera.

ATMO „vapori aer gaze atmosfera; gazos aerian atmosferic”. ◊ gr. atmos „aburi vapori” > fr. atmo germ. id. it. id. engl. id. > rom. atmo. □ ~fil (v. fil₁) adj. care intra in compozitzia atmosferei terestre; ~goniograf (v. gonio v. graf) s. n. radiogoniograf adaptat pentru inregistrarea perturbatziilor atmosferice; ~graf (v. graf) s. n. aparat pentru inregistrarea perturbatziilor atmosferice; ~liza (v. liza) s. f. separare a unui amestec de gaze la trecerea prin peretzii unui vas poros; ~metru (v. metru₁) s. n. instrument pentru masurarea cantitatzii de lichid evaporat de o planta intrun interval de timp dat; ~rinometru (v. rino v. metru₁) s. n. aparat care inregistreaza shi masoara petele facute pe o suprafatza rece de vaporii de apa existentzi in aerul expirat pe nari; ~sfera (v. sfera) s. f. invelish gazos care inconjoara globul terestru.

ATMOSFÉRA (< fr. {i}; {s} gr. atmos „abur” + sphaira „sfera”) s. f. 1. Invelish gazos alcatuit din aer care inconjura Pamintul fara o limita superioara precisa trecind treptat in spatziul interplanetar. Masa ei reprezinta 0000001 din masa globului pamintesc iar pe 1 cm² din suprafatza terestra actzioneaza o masa de aer egala cu 1 kg. Densitatea a. scade cu altitudinea. Proprietatzile a. se mentzin pina la alt. de 3.000 m. Compozitzia ei se schimba in altitudine. In cadrul a. se deosebesc straturile: troposfera stratosfera mezosfera ionosfera (termosfera) exosfera. ♦ Fig. Mediu social ambiantza; stare de spirit creata in jurul cuiva sau a ceva. 2. Unitate de masura tolerata a presiunii: a) a. tehnica 1 at = 1 kgf/cm² = 0981 x 10⁵ N/m² (a. tehnica absoluta 1 ata; a. tehnica suprapresiune = 1 ats); b) a fizica (sau standard normala) 1 atm = 760 mmHg = 1013 x 10⁵ N/m². 3. Masa de gaze shi de vapori creata intrun spatziu limitat in care au loc reactzii chimice; influentzeaza reactziile dupa proprietatzile ei (neutre oxidante etc.).

a avea un metru shi trei atmosfere / shun shnitzel expr. (adol. iron.) a fi firav / prizarit