atarnare sf [At: LB / Pl: ~nari / E: atarna] 1 Suspendare de ceva Si: (rar) atarnat¹ (1) atarnatura (1). 2 (Fig) Nadajduire in ceva Si: (rar) atarnat¹ (2) atarnatura (2). 3 Agatzare a ceva Si: (rar) atarnat¹(3) atarnatura (3). 4 (Nob) Spanzurare. 5 Agatzare cu mainile de ceva Si: (rar) atarnat¹ (5) atarnatura (5). 6 (Fig) Rugaminte staruitoare Si: (rar) atarnat¹ (6) atarnatura (6). 7 Aplecare sub o povara Si: (rar) atarnat¹ (7) atarnatura (7). 8 (Rar) Apasare a cuiva spre pamant Si: (rar) atarnat¹ (8) atarnatura (8). 9 Greutate mare Si: (rar) atarnat¹ (9) atarnatura (9). 10 Pretz mare Si: (rar) atarnat¹ (10) atarnatura (10). 11 Nehotarare. 12 Lene. 13 Dependentza. 14 Provenientza.

ATARNÁRE atarnari s. f. Actziunea de a (se) atarna shi rezultatul ei; agatzare suspendare; dependentza de cineva sau de ceva.

atarnare f. 1. agatzare aninare; 2. supunere dependentza.

atirnáre f. Agatzare aninare. Fig. Supunere dependentza: in atirnarea cuĭva.

atarnáre s. f. g.d. art. atarnắrii; pl. atarnắri

atarnáre s. f. g.d. art. atarnarii; pl. atarnari

ATARNÁRE s. 1. v. agatzare. 2. v. dependentza.

Atarnare ≠ independentza neatarnare

ATIRNARE s. 1. agatzare agatzat atirnat prindere prins spinzurare spinzurat suspendare (livr.) acroshaj acroshare (pop.) aninare aninat. (~ unui obiect in cui.) 2. aservire dependentza subordonare supunere (livr.) servitute. (Relatzii de ~ intre doua state.)