17 definitzii pentru astru (s.m.)
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ÁSTRU ashtri s. m. Corp situat pe bolta cereasca (stea planeta etc.). [Pl. shi: (n.) astre] Din fr. astre lat. astrum.
ÁSTRU ashtri s. m. Corp situat pe bolta cereasca (stea planeta etc.). [Pl. shi: (n.) astre] Din fr. astre lat. astrum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ástru sm [At: CULIANU C. 3 / Pl: ashtri shi re sn (ivr) ri sm / E: fr astre lat astrum] 1 Corp luminos vizibil pe bolta cereasca. 2 Stea sau planeta situata in cosmos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ÁSTRU ashtri s. m. Nume dat stelelor shi planetelor; corp ceresc. Ciini razletzi... urlau spre astrul uriash rotund care umpluse de vraja fintinile piraiele shi se afundase pe sub umbre in gradini. CAMILAR N. II 24. Iubirea pentru tine din cer rapind doi ashtri Ii cobori in lume schimbatzi in ochi albashtri. BELDICEANO P. 133. Pl. shi: astri (CAMIL PETRESCU T. II 187) (s. n.) astre (TOMA C. V. 112).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ÁSTRU ashtri s. m. Corp ceresc; stea planeta. [Pl. shi: (n.) astre] Fr. astre (lat. lit. astrum).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ÁSTRU s.m. Nume dat stelelor shi planetelor; corp ceresc. [Pl. ashtri (s.n.) astre. / < lat. astrum cf. it. astro fr. astre < gr. astron].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ÁSTRU1 s. m. / s. n. 1. corp ceresc natural. 2. (fig.) creator artist cu un mare renume. (< fr. astre lat. astrum gr. astron)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ÁSTRU ashtri m. Corp ceresc care poate fi observat datorita luminii care o emite sau o reflecta. [Sil. astru] /<lat. astrum fr. astre
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
astru n. 1. orice corp ceresc; 2. fig. om ilustru.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*astru n. pl. e shi rar m. pl. ashtri (lat. astrum d. vgr. astron. V. stea). Stea. Fig. Om ilustru. Femeĭe frumoasa.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!ástru s. m. art. ástrul; pl. áshtri art. áshtrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ástru s. m. / s. n. pl. m. áshtri / n. ástre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
astru pl. ashtri corectata
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
astru ashtri ashtrii pl. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ÁSTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ASTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ástru (ashtri) s. m. Corp situat pe bolta cereasca. Var. n. Fr. astre.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
NEC PLURIBUS IMPAR (lat.) nu inegal mai multor (ashtri) Deviza (cu sensul de „superior” „fara pereche”) inscrisa pe emblema regala al lui Ludovic al XIVlea care reprezenta un soare luminind intregul Glob. Chintesentza a orgoliului nemasurat.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M63) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: Ortografic, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M62) Surse flexiune: MDO, MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
astru, ashtrisubstantiv masculin
- 1. Corp situat pe bolta cereasca (stea planeta etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ciini razletzi... urlau spre astrul uriash rotund care umpluse de vraja fintinile piraiele shi se afundase pe sub umbre in gradini. CAMILAR N. II 24. DLRLC
- Iubirea pentru tine din cer rapind doi ashtri Ii cobori in lume schimbatzi in ochi albashtri. BELDICEANU P. 133. DLRLC
-
- 2. Creator artist cu un mare renume. MDN '00
etimologie:
- astre DEX '09 DEX '98 DN
- astrum DEX '09 DEX '98 DN