ASIDUITÁTE s. f. Stăruință, silință, sârguință, perseverență, tenacitate manifestate în realizarea unui scop. [Pr.: -du-i-] – Din fr. assiduité, lat. assiduitas, -atis.

asiduitate sf [At: I. NEGRUZZI, S., ap. DA / P: ~du-i- / E: lat assiduitas, -atis, fr assiduité] 1 (Înv) Prezență stăruitoare pe lângă cineva. 2 Perseverență în realizarea unui scop Si: (liv) tenacitate, (fam) stăruință, silință.

ASIDUITÁTE s. f. Stăruință, silință, sârguință, perseverență, tenacitate manifestată în realizarea unui scop. [Pr.: -du-i-] – Din fr. assiduité, lat. assiduitas, -atis.

ASIDUITÁTE, (2) asiduități, s. f. 1. Stăruință (în muncă), sîrguință, silință. O echipă de lucrători... lucrează cu asiduitate. SAHIA, U.R.S.S. 15. 2. Prezență stăruitoare pe lîngă cineva; insistență. Herdelea a zîmbit; cam observase el că, în afară de prietenia lui Predeleanu, ochii frumoși ai d-rei Olga Postelnicu nu sînt chiar străini de asiduitățile tînărului Iuga. REBREANU, R. II 142. - Pronunțat: -du-i-,

ASIDUITÁTE s. f. 1. Stăruință, silință, sârguință. 2. Prezență stăruitoare pe lângă cineva; insistență. [Pr.: -du-i-] – Fr. assiduité (lat. lit. assiduitas, -atis).

ASIDUITÁTE s.f. 1. Silință, stăruință, sârguință^[1]. 2. Frecventare perseverentă a cuiva. [Pron. -du-i-. / cf. fr. assiduité, it. assiduità, lat. assiduitas]. modificată

ASIDUITÁTE s. f. stăruință, sârguință. ◊ perseverență, insistență. (< fr. assiduité, lat. assiduitas)

ASIDUITÁTE f. 1) Efort (fizic sau intelectual) în realizarea unui lucru, în atingerea unui scop; sârguință; perseverență; străduință. A lucra cu ~. 2) Neclintire în susținerea unei păreri sau în realizarea unei acțiuni; perseverență; stăruință; tenacitate; insistență. [G.-D. asiduității; Sil. -du-i-] /<fr. assiduité, lat. assiduitas, ~atis

asiduitate f. stăruință, sârguință continuă, nepregetare.

*asiduitáte f. (lat. assidúitas, -átis). Hărnicie, silință.

asiduitáte (-du-i-) s. f., g.-d. art. asiduitắții

asiduitáte s. f. (sil. -du-i-), g.-d. art. asiduității

ASIDUITÁTE s. v. perseverență.

ASIDUITATE s. insistență, perseverență, rîvnă, sforțare, silință, sîrguință, stăruință, strădanie, străduință, zel, (pop.) osîrdie. (~ lui s-a dovedit fructuoasă.)