15 definitzii pentru arvuna
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ARVÚNA arvune s. f. (Pop.) Acont. [Var.: arvóna s. f.] Din ngr. arravónas.
ARVÚNA arvune s. f. (Pop.) Acont. [Var.: arvóna s. f.] Din ngr. arravónas.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
arvuna sf [At: N. TEST. (1648) / V: ~vona ~voana (inv) aravona aravona sn aravon aravon ~un2 aron rav~ / Pl: ~ne / E: ngr ἀρραβῶν] 1 (Pfm) Acont. 2 (Inv) Amanet. 3 (Inv) Daruri facute la logodna care angajeaza ambele partzi la casatorie. corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARVÚNA arvune s. f. Acont (platit mai ales la o vinzare sau la o inchiriere). Trebuie sami dea zilele astea arvuna k sa cumpar materiale. PAS Z. I 101. Deocamdata sa punem mina de la mina ce avem shi ceom mai putea aduna noi citzi sintem shi altzii careor vrea sa facem arvuna capoi nu neom lasa noi de rushine sa nu platim. REBREANU R. I 132. ◊ Fig. Lam socotit de bunacredintza deshi pe oamenii ashtia care dau arvuna de fagaduieli shi juraminte nu prea i iau in serios. BASSARABESCU V. 129. Varianta: (popular) arvóna (CONTEMPORANUL III 820) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARVÚNA arvune s. f. (Pop.) Acont (la o cumparare la o inchiriere etc.). [Var.: arvóna s. f.] Ngr.arravón vona.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
arvuna f. 1. bani datzi pentru garantzia unui contract; 2. parte din pretzul tocmelii data inainte. [Vechiu rom. aravoana = gr. bizantin ARRAVÓNA].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARVÓNA s. f. v. arvuna.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ARVÓNA s. f. v. arvuna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
ARVÓNA s. f. v. arvuna.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ARVÓNA s. f. v. arvuna.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
arvóna sf vz arvuna
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
arvóna (est) shi arvúna (vest) f. pl. e (ngr. arravóna d. vgr. arrhábon d. ebr. êrabôn id.; de aci shi lat. árrhabo ónis shi arrha fr. arrhes). Banĭ (saŭ shi altceva) datzĭ k garantzie p. o invoĭala pina ce veĭ plati tot. Vechĭ. Pl. Darurĭ la logodna.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
arvúna (pop.) s. f. g.d. art. arvúnei; pl. arvúne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
arvúna s. f. g.d. art. arvúnei; pl. arvúne
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
arvuna ne.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ARVÚNA s. v. acont.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ARVUNA s. acont (prin Transilv. shi Ban.) capara (inv.) selem selemachesa. (~ la o tranzactzie comerciala.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
arvúna (arvúne) s. f. Acont. Var. arvun arvon ar(a)voana. Mr. aravoana arras propias nuptias. Gr. ἀρραβὼν (› lat. arr(h)a(bo) de unde it. arra fr. arrhes sp. arras); cf. ngr. ἀρραβῶνα „arvuna” shi „promisiunea de casatorie” (Murnu 7). Der. arvuni vb. (a aconta; a se angaja a obliga); arvunitor adj. (care da arvuna). Din rom. a trecut in rut. arawona (Miklosich Wander. 12).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
arvúna arvune (arvon) s.f. Acont avans plata anticipata. Din ngr. arravóna „arvuna” shi „promisiune de casatorie” (MDA) < vgr. arrhabon < ebr. êrabôn (Scriban). Cuv. rom. > ucr. arawona (Miklosich cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arvuna, arvunesubstantiv feminin
- 1. Acont. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: acont
- Trebuie sami dea zilele astea arvuna k sa cumpar materiale. PAS Z. I 101. DLRLC
- Deocamdata sa punem mina de la mina ce avem shi ceom mai putea aduna noi citzi sintem shi altzii careor vrea sa facem arvuna capoi nu neom lasa noi de rushine sa nu platim. REBREANU R. I 132. DLRLC
- Lam socotit de bunacredintza deshi pe oamenii ashtia care dau arvuna de fagaduieli shi juraminte nu prea i iau in serios. BASSARABESCU V. 129. DLRLC
-
etimologie:
- arravónas DEX '98 DEX '09