cornutz¹ sn [At: T. PAPAHAGI M. 140 / V: sc~^[1] / Pl: ~e / E: corn¹ + utz] 160 (SHhp) Cornishor¹ (160).

cornutz² sm [At: PANTZU PL. / Pl: ~i / E: corn² + utz] 1 (Bot; reg) 1 Planta erbacee Cerastium alpinum cu tulpina taratoare shi cu fructe in forma de capsule mici cilindrice. 2 Planta erbacee Cerastium arvense cu flori albe care creshte la munte sau prin livezi.

CORNÚTZ cornutzi s. m. 1. Planta erbacee cu tulpina taratoare shi cu fructele in forma de capsule mari cilindrice (Cerastium alpinum). 2. Planta erbacee cu flori albe (Cerastium arvense). Corn¹ + suf. utz.

MARGELÚSHA margelushe s. f. 1. Diminutiv al lui margea (1); margelutza. 2. Planta erbacee mica cu flori albe albastre sau trandafirii (Lithospermum arvense). Margea + suf. usha.

PAPANÁSH papanashi s. m. 1. Preparat culinar facut din branza de vaca oua shi faina sau grish fiert in apa sau prajit in grasime. 2. Planta erbacee din familia leguminoaselor cu frunzele compuse din trei foliole shi cu flori mici alburii sau trandafirii (Trifolium arvense). Cf. papa¹.

PALAMÍDA¹ palamide s. f. 1. Planta erbacee perena din familia compozitelor cu tulpina inalta cu radacini adanci cu frunzele intregi sau crestate acoperite pe margini cu spini care este foarte vatamatoare pentru semanaturi (Cirsium arvense). 2. Planta erbacee bienala din familia compozitelor cu frunze spinoase paroase shi cu flori roshii (Carduus crispus). Din bg. palamida.

PALAMÍDA² palamide s. f. Peshte marin rapitor de forma unui fus gros cu spatele albastru cu solzi mici shi cu numeroshi dintzi pe falci (Sarda sarda). ◊ Compus: palamidadebalta = peshte mic cu corpul acoperit cu placi osoase shi cu spini (Pungitius platygaster). Din ngr. palamídha.

PUNGULÍTZA pungulitze s. f. 1. Diminutiv al lui punga; pungutza. 2. Planta erbacee de culoare verdedeschis cu miros neplacut cu flori mici albe dispuse in inflorescentza (Thlaspi arvense). Punga + suf. ulitza.

COÁDA cozi f. 1) (la animale) Parte terminala a coloanei vertebrale. ◊ A da din ~ a se lingushi pe langa cineva. Ashi vari (sau ashi baga) ~a a) a se amesteca in treburile altora; b) a se strecura peste tot. A calca pe cineva pe ~ a trezi mania cuiva; a supara. A pune ~a pe spinare a fugi de raspundere; a pleca lasand toate in voia soartei. A pleca (sau a fugi sau a se duce) cu ~a intre picioare (sau intre vine) a pleca rushinat fara a obtzine nimic. A scapa scurt de ~ a ieshi dintro incurcatura cu urmari neplacute. Ai atarna cuiva ceva de ~ ai atribui cuiva o vina; al acuza (pe nedrept) de ceva. A trage matza de ~ a o duce greu; a trai in saracie. Minciuna cu ~ minciuna mare. A umbla (sau a se tzine) ~ dupa cineva a fi nedespartzit de cineva. 2) (la pasari) Smoc de pene de pe prelungirea coloanei vertebrale. ◊ A cauta ~a prepelitzei a cauta ceea ce nu exista. 3) (la peshti sherpi etc.) Partea posterioara a corpului. 4) Par lung shi des impletit; cositza. ◊ A impleti ~ (sau cositza) alba a ramane fata batrana nemaritata. 5) (la flori fructe sau frunze) Formatzie vegetala prin care floarea sau fructul se leaga de ramura; peduncul. ~ de cireasha. ◊ Cozi de ceapa varfurile tulpinii de ceapa verde. ~ashoricelului planta erbacee cu flori albe sau trandafirii intrebuintzate in medicina. 6) Partea alungita de la spatele unei rochii (care se tarashte); trena. 7) Parte a unui obiect de care se apuca cu mana. ~a sapei. ◊ ~ de topor om care serveshte drept unealta in mana dushmanului; tradator. 8) rar Partea cu care se termina ceva; bucata de la sfarshitul unui lucru; margine; capat; extremitate. ◊ ~a ochiului unghiul extern al ochiului. La (sau in) ~ pe ultimul loc. De la ~ de la sfarshit spre inceput. 9) SHir (lung) de oameni care ishi ashteapta randul la ceva sau undeva. 10) astr.: Stea cu ~ cometa. ~ de cometa prelungire luminoasa a cometei. /<lat. coda

CORNÚTZ ~i m. Planta erbacee taratoare avand fructe de forma unor capsule cilindrice. /corn + suf. ~utz

MARGELÚSHA ~e f. (diminutiv de la margea) Planta erbacee cu tulpina ramificata cu frunze alterne shi cu flori albe albastre sau trandafirii. /margea + suf. ~usha

PAPANÁSH ~i m. Preparat culinar in forma de cocolosh sau de turtishoara facut din branza de vaca amestecata cu oua shi faina (sau grish) shi fiert in apa sau prajit in grasime. /cf. papa

PALAMÍDA¹ ~e f. Peshte marin rapitor de talie medie albastrunegru pe spinare cu inotatoare spinoase shi cu multzi dintzi. ◊ ~de balta peshte dulcicol de talie mica cu cap fusiform de culoare verdegalbuie cu pete negre avand spini dorsali shi placi osoase laterale. /<ngr. palamídha

PALAMÍDA² ~e f. Planta erbacee cu tulpina inalta ramificata avand frunze de obicei adanc crestate spinoase imprejur shi flori de culoare liliachie care creshte prin semanaturi. /<bulg. palamida

PUNGULÍTZA ~e f. (diminutiv de la punga) Planta erbacee cu tulpina erecta avand frunze inguste sagitale flori mici albe sau roz rau mirositoare shi fructe silicule. /punga + suf. ~ulitza

coáda s. f. g.d. art. cózii; pl. cozi

cornútz s. m. pl. cornútzi

margelúsha s. f. art. margelúsha g.d. art. margelúshei; pl. margelúshe

papanásh s. m. pl. papanáshi

palamída (bot. zool.) s. f. g.d. art. palamídei; pl. palamíde

pungulítza s. f. g.d. art. pungulítzei; pl. pungulítze

scartzaitoáre s. f. (sil. tzai) g.d. art. scartzaitórii; pl. scartzaitóri

COÁDA s. v. coarda matca matitza masea pipirig scandura.

COÁDA s. 1. cositza (reg.) gatza. (O fata care poarta cozi.) 2. maner (inv. shi reg.) manunchi (Transilv.) darjala (Transilv. shi Ban.) manei (prin Ban. shi sudul Transilv.) manel. (~ de secera de sapa.) 3. v. toarta. 4. cotor. (~ maturii.) 5. (reg.) coporaie toporishca toporaie toporashte (Mold. shi Bucov.) cosie. (~ coasei.) 6. v. batz. 7. v. peduncul. 8. v. pulpana. 9. v. trena. 10. (fam.) codarla. (Te rog sa te ashezi la ~!) 11. v. sfarshit. 12. (BOT.) coadacalului (Equisetum arvense) = barbaursului (reg.) bradishor codaie slabanog barbasasului coadaiepei coadamanzului iarbadecositor parulporcului (Transilv. shi Maram.) perie; coadacocoshului (Polygonatum) = (reg.) cercelush clopotzei (pl.) cocosh coadamielului coadavacii iarbadedureri pecetealuiSolomon; coadamatzei (Leonurus marrubiastrum) = (reg.) talpalupului; coadaracului (Potentilla anserina) = (pop.) scrantitoare (reg.) prescura sclintitza scrintee iarbagashtelor; coadashoricelului (Achillea millefolium) = (inv. shi reg.) prasnel (reg.) coadahartzului (Ban.) alunele (pl.) sorocina; coadavacii = a) (Salvia silvestris) jale (reg.) braileanca (art.) corovatic jalesh naduf salvie de padure; b) (Verbascum phlomoides) (reg.) ranzishoara; coadavulpii (Alopecurus pratensis) = (reg.) codina. 13. (ENTOM.) coadarandunicii (Papilio machaon shi podalirius) v. papilionida.

CORNÚTZ s. (BOT.; Cerastium arvense) (reg.) canaritza.

MARGELÚSHA s. 1. v. margelutza. 2. (BOT.; Lithospermum arvense) (reg.) margalusha margalutza.

MARGELÚSHA s. v. meipasaresc.

PAPANÁSH s. (mai ales la pl.) 1. (BOT.; Trifolium arvense) (reg.) cercura clopotzel cotocei (pl.) culbeceasa ghizdei mielushel matzishor matzuca mohorel motocei (pl.) pepenari (pl.) pepenei (pl.) pepenitza pisici (pl.) pufushor trifoi coadamatzei iarbasomnului. 2. (reg.) galushtele (pl.) (A mancat ~i.)

PALAMÍDA s. (BOT.; Cirsium arvense) (reg.) crapushnic scaiete.

PALAMÍDA s. v. ciulin galbinare ghimpe holera limbaoii scai scaiete scaigalben talpaursului.

PUNGULÍTZA s. 1. v. pungutza. 2. (BOT.; Thlaspi arvense) (reg.) tzashculitza pungapopii tashcutzaciobanului buruianaviermelui.

PUNGULÍTZA s. v. pastaioara traistaciobanului.

SCARTZAITOÁRE s. 1. v. morishca. 2. haraitoare. (Jucaria numita ~.) 3. (BOT.; Polycnemum arvense) troscotzel (reg.) hericica troscotdecamp.

SCARTZAITOÁRE s. v. scartz.

TROSCOTZÉL s. (BOT.; Polycnemum arvense) scartzaitoare (reg.) hericica troscotdecamp.

TROSCOTZÉL s. v. costrei raculetz troscot.

palamída palamíde s.f. (reg.) despartzitura mica in forma de cutie in interiorul unei lazi sau al unui dulap; chichitza.

PALAMIDA palamide s.f. (Iht.) Peshte marin inrudit cu tonul dar mult mai mic prezent shi in Marea Neagra avand carnea gustoasa shi fara oase foarte apreciat k peshte de consum (Sarda sarda); germ. Pelamide; se comercializeaza k (engl.) bonito.