optziuni
  • info

15 definitzii pentru arhiduce

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ARHIDÚCE arhiduci s. m. Titlu dat printzilor din casa domnitoare de Austria; barbat care purta acest titlu. Din fr. archiduc lat. archidux (dupa duce).

arhiduce sm [At: SHINCAI HR. II 153 / V: (inv) ~uk ~ux / S: (inv) archi~ / Pl: ~uci / E: lat arhidux fr archiduc] 1 Titlu dat printzilor din Casa imperiala a Austriei. 2 Barbat care purta titlul de arhiduce (1).

ARHIDÚCE arhiduci s. m. Titlu dat printzilor din fosta casa imperiala a Austriei; barbat care purta acest titlu. Din fr. archiduc lat. archidux (dupa duce).

ARHIDÚCE arhiduci s. m. Titlu dat printzilor din fosta casa imperiala a Austriei.

ARHIDÚCE arhiduci s. m. Titlu dat printzilor din fosta casa imperiala a Austriei; barbat care poarta acest titlu. Dupa fr. archiduc.

ARHIDÚCE s.m. Titlu purtat de printzii fostei case imperiale a Austriei. [Cf. it. arciduce fr. archiduc lat. med. archidux dupa duce].

ARHIDÚCE s. m. titlu purtat de printzii fostei case imperiale a Austriei. (< fr. archiduc lat. archidux)

ARHIDÚCE ~i m. Titlu dat printzilor din fosta casa domnitoare a Austriei. /<fr. archiduc lat. archidux

arhiduce m. titlul principilor imperiali (in casa de Austria shi de Rusia).

*arhidúce m. (arhi shi duce; fr. archiduc). Mare duce (printz din familia domnitoare) in Austria.

arhiduk sm vz arhiduce

arhidux sm vz arhiduce

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

arhidúce s. m. pl. arhidúci

arhidúce s. m. pl. arhidúci

arhiduce.

Intrare: arhiduce
substantiv masculin (M51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhiduce
  • arhiducele
plural
  • arhiduci
  • arhiducii
genitiv-dativ singular
  • arhiduce
  • arhiducelui
plural
  • arhiduci
  • arhiducilor
vocativ singular
  • arhiduce
plural
  • arhiducilor
substantiv masculin (M80)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhiduk
  • arhiduk
plural
  • arhiduci
  • arhiducii
genitiv-dativ singular
  • arhiduk
  • arhiducii
  • arhiducei
plural
  • arhiduci
  • arhiducilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M8)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhidux
  • arhiduxul
plural — —
genitiv-dativ singular
  • arhidux
  • arhiduxului
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

arhiduce, arhiducisubstantiv masculin

  • 1. Titlu dat printzilor din casa domnitoare de Austria; barbat care purta acest titlu. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.