12 definiții pentru arat (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARÁT1 s. n. Acțiunea de a ara; arătură (1). – V. ara.

arát1 sn [At: NEGRUZZI, S. I, 246 / Pl: ~uri / E: ara4] 1 Brăzdare a pământului cu plugul pentru însămânțare. 2 Timpul când se fac arăturile. 3 (Rar) Arătură (3). 4 (Pop; art) Plugușorul.

ARÁT1 s. n. Acțiunea de a ara; arătură. – V. ara.

ARÁT s. n. Acțiunea de a ara. Mama are, totuși, o bucată de pămînt, pe deal... Mă ia tata cîteodată acolo, la arat, la semănat, la secerat. STANCU, D. 52. Dar lumina amurgește și plugarii cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121.

ARÁT1 s. n. Acțiunea de a ara.

arat a. brăzdat cu plugul. ║ n. lucrarea de a ara câmpul: plugarul cu hărnicie s’apucase de arat NEGR.

arát n., pl. urĭ. Acțiunea de a ara.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arát s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARÁT s. arare, arătură, plug, plugărie, plugărit, (rar) plugărire. (Merg în zori la ~.)

ARAT s. arare, arătură, plug, plugărie, plugărit, (rar) plugărire. (Merg în zori la ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

arát (aráte), s. n. – Plug. Mr. aratru. Lat. ărātrum (Pușcariu, Dacor., VIII, 324; Lacea, Dacor., VI, 339). Cuvîntul este foarte rar, are circulație mică în regiunea Muscel. A fost înlocuit de plug, poate datorită confuziei cu part. de la a ara; este posibil să se păstreze, confundat cu totul cu acesta, în expresii ca a ieși la arat. Cf. ara.

Intrare: arat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arat
  • aratul
  • aratu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • arat
  • aratului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aratsubstantiv neutru

  • 1. Acțiunea de a ara; arătură. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Mama are, totuși, o bucată de pămînt, pe deal... Mă ia tata cîteodată acolo, la arat, la semănat, la secerat. STANCU, D. 52. DLRLC
    • format_quote Dar lumina amurgește și plugarii cătră sat, Hăulind pe lîngă juguri, se întorc de la arat. ALECSANDRI, P. A. 121. DLRLC
etimologie:
  • vezi ara DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.