optziuni
  • info

12 definitzii pentru apartenentza

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

APARTENÉNTZA apartenentze s. f. Faptul de a tzine de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element constitutiv al unui ansamblu. Din fr. appartenance.

apartenentza sf [At: CONTEMP. Seria II 1948 nr. 112 13/2 / Pl: ~tze / E: fr appartenance] (Dcr de sau mai rar la) 12 Depindere ori legare de cineva sau de ceva Si: apartzinere. 3 Raport dintre un individ shi clasa sociala colectivitatea partidul etc. din care face parte.

APARTENÉNTZA apartenentze s. f. Faptul de a tzine de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. Din fr. appartenance.

APARTENÉNTZA apartenentze s. f. (Uneori urmat de determinari introduse prin prep. «la» sau «de») Faptul de a apartzine de a fi legat de a depinde de cineva sau de ceva. Apartenentza de clasa. Apartenentza la un partid politic.

APARTENÉNTZA apartenentze s. f. Faptul de a tzine de a fi legat de cineva sau de ceva. Apartenentza de clasa. Fr. appartenance.

APARTENÉNTZA s.f. Faptul de a apartzine cuiva sau de ceva. [Cf. fr. appartenance it. appartenenza].

APARTENÉNTZA s. f. 1. faptul de a apartzine cuiva de a tzine de ceva. 2. (mat.) calitate a unui element care face parte dintro multzime. (< fr. appartenance it. appartenenza)

APARTENÉNTZA ~e f. Faptul de a apartzine de a fi legat de cineva sau de ceva. [G.D. apartenentzei] /<fr. appartenance

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

apartenéntza s. f. g.d. art. apartenéntzei; pl. apartenéntze

apartenéntza s. f. g.d. art. apartenéntzei; pl. apartenéntze

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

APARTENÉNTZA s. provenientza. (Care este ~ acestui utilaj?)

APARTENENTZA s. provenientza. (Care este ~ acestui utilaj?)

Intrare: apartenentza
apartenentza substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apartenentza
  • apartenentza
plural
  • apartenentze
  • apartenentzele
genitiv-dativ singular
  • apartenentze
  • apartenentzei
plural
  • apartenentze
  • apartenentzelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

apartenentza, apartenentzesubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a tzine de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element constitutiv al unui ansamblu. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: provenientza
    • format_quote Apartenentza de clasa. Apartenentza la un partid politic. DLRLC
  • 2. matematica Calitate a unui element care face parte dintro multzime. MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.