ANTOLOGÍE antologii s. f. Culegere de lucrari reprezentative alese dintrunul sau din mai multzi autori; florilegiu crestomatzie. Din fr. anthologie.

antologie sf [At: MAIORESCU CR. I III (bis) / V: (inv; dupa ngr) ~oghie / Pl: ~ii / E: fr antologie lat antologia gr ἀγδολογια^[1]] Colectzie de bucatzi literare alese scrise in versuri sau in proza Cf crestomatzie.

ANTOLOGÍE antologii s. f. Culegere de lucrari reprezentative alese dintrunul sau din mai multzi autori dintruna sau din mai multe opere; florilegiu crestomatzie. Din fr. anthologie.

ANTOLOGÍE antologii s. f. Culegere de lucrari alese caracteristice in versuri sau (mai rar) in proza dintrunul sau mai multzi autori. Antologia poetzilor Rezistentzei a Tablourile lui Balcescu nu sint mai putzin expresive. Foarte renumit pentru k a fost adeseori reprodus in antologii este acel al lui Mihai shi al gidei. L. ROM. 1953 nr.l 38.

ANTOLOGÍE antologii s. f. Culegere de lucrari alese dintrunul sau mai multzi autori. Fr. anthologie (< gr.).

ANTOLOGÍE s.f. Culegere de texte alese dintrunul sau din mai multzi autori. [Gen. iei. / cf. fr. anthologie it. antologia lat. gr. anthologia < anthos floare legein a alege].

ANTOLOGÍE s. f. 1. culegere de texte alese valoroase dintrunul sau mai multzi autori. 2. studiu sistematic al florilor. (< fr. anthologie lat. gr. anthologia)

ANTOLOGÍE ~i f. Culegere de texte reprezentative alese din unul sau din mai multzi autori; florilegiu. ~a poeziei romaneshti. [G.D. antologiei] /<fr. anthologie

antologie f. culegere de poezii.

*antologíe f. (vgr. anthología d. ánthos floare shi légo culeg). Culegere de bucatzĭ din operele scriitorilor celebri (lat. florilégium). V. catalecte.

antologíespectácol s. f. Spectacol realizat pe baza unei antologii de texte ◊ „Cel deal treilea recital din antologiaspectacol «Creshterea limbii romaneshti shia patriei cinstire» se va desfashura luni ora 18 la sediul Muzeului de Istorie a municipiului.” I.B. 23 III 74 p. 2. ◊ „Am sublinia in continuare antologiaspectacol «Creshterea limbii romaneshti shia patriei cinstire».” Sc. 12 IV 74 p. 4 (din antologie + spectacol)

filmantologíe s. n. Film alcatuit din secventze antologice ◊ „Acest filmantologie trebuie vazut nu numai pentru k noi o cunoashtem deocamdata foarte putzin pe cea careia i e dedicat.” Cont. 29 X 65 p. 4. ◊ „«Asha se distra lumea» este subiectul filmuluiantologie realizat de cunoscuta casa MetroGoldwinMayer pentru a marca implinirea unei jumatatzi de secol de existentza.” Sc. 11 VI 74 p. 6; v. shi Cont 29 V 64 p. 4 (din film + antologie; Fl. Dimitrescu in BRPh 1/69 p. 166)

antologíe s. f. art. antología g.d. art. antologíei; pl. antologíi art. antologíile

antologíe s. f. art.antología g.d. art. antologíei; pl. antologíi art. antologíile

ANTOLOGÍE s. (livr.) florilegiu. (~ de poezie lirica.)

ANTOLOGIE s. (livr.) florilegiu. (~ de poezie lirica.)

antologíe (antologíi) s. f. Culegere florilegiu. Fr. anthologie din gr. ἀνυολογία. Der. antologic adj. Din aceeashi familie antologhion s. n. (culegere de imnuri) din ngr. ἀνυολόγιον (Gáldi 148).

antologie (< gr. ἀντολογία ἀντολόγιον lat. florilegium) 1. In sensul general termenul se refera la reunirea in volume cu caracter didactic sau destinate amatorilor fie a unor piese (instr. sau vocale) de mici proportzii fie a unor cantece pop. selectat dupa anumite criterii (gen zona de raspandire a genului situatzia repertoriului folcloric intro regiune etc.) 2. In muzica bis. ortodoxa volum ce cuprinde o culegere de cantari alese din toate slujbele bisericeshti. Sin.: antologhion. V. Calofonicon.

ANTOLOGIE (< fr. antologie; cf. gr. anthos floare shi legein a culege) Culegere de texte literare epice lirice dramatice redate fie in intregime fie numai fragmentar shi alese dintre cele mai reprezentative din literatura din opera unui autor dintrun gen literar (v.) etc. Asemenea culegeri intocmite uneori shi pe baza unor criterii tematice (Umorul romanesc de P. Locusteanu; Poezia toamnei de I. Pillat sh.a.) au circulat inca din antichitate pretzuite shi astazi pentru contributzia lor la cunoashterea literaturilor diverselor popoare. Printre antologiile ce au cunoscut o insemnatate deosebita pentru literatura noastra se numara Poezii populare ale romanilor de V. Alecsandri Flori alese din cintecele poporului de O. Densushianu Doine shi strigaturi din Ardeal de Jan Urban Jarnik shi Andrei Birseanu sh.a.

ANTO „floare floral”. ◊ gr. anthos „floare” > fr. antho germ. id. engl. id. > rom. anto. □ ~biologie (v. bio v. logie₁) s. f. biologie florala; ~carp (v. carp) s. n. fruct inconjurat de caliciul cu tendintza de creshtere; ~cian (v. cian) s. m. pigment din sucul celular al plantelor care coloreaza florile fructele shi petalele in albastru violet sau roshu; ~cliniu (v. cliniu) s. n. receptaculul comun al florilor; ~clor (v. clor) s. n. pigment galbenverzui din sucul celular al unor flori; ~fag (v. fag) adj. care se hraneshte cu flori; ~file (v. fil₁) adj. s. f. pl. (insecte) care au o afinitate deosebita pentru flori; ~fite (v. fit) s. f. pl. increngatura a plantelor cu flori; sin. fanerogame; ~for (v. for) s. n. axa florala situata intre caliciu shi corola care poarta petalele staminele shi pistilul; geneza (v. geneza) s. f. formare a florilor din partzile vegetale ale plantei; ~id (v. id) adj. in forma de floare; ~lit (v. lit₁) s. n. planta fosila in forma de floare; ~liza (v. liza) s. f. 1. Separare sau multiplicare a pieselor florale. 2. Metamorfoza regresiva a organelor florale; ~logie₁ (v. logie₁) s. f. studiul sistematic al florilor; ~logie₂ (v. logie₂) s. f. culegere de texte reprezentative din operele unuia sau ale mai multor autori; sin. crestomatzie; ~ptoza (v. ptoza) s. f. cadere a florilor; ~taxie (v. taxie) s. f. mod de ashezare a florilor pe ramura sau pe axa inflorescentzei; ~tropic (v. tropic) adj. referitor la mishcarile de curbare a florilor sub influentza factorilor externi; ~zoare (v. zoar) s. n. pl. clasa de celenterate marine sedentare cuprinzind polipii izolatzi (actiliniile) sau grupatzi in colonii (coralii madreporii).

ANTOLOGIA GREACA colectzie de poezii din epoca elenistica alcatuita din doua culegeri celebre: „Antologia palatina” (sec. 10) shi „Antologia planudeana” (sec. 14); cuprinde poezii satirice shi erotice inscriptzii votive epitafuri.