anemoscóp sn [At: DA / Pl: ~oape / E: fr anémoscope] (Met) Instrument care indica directzia vantului Si: girueta.

ANEMOSCÓP anemoscoape s. n. Instrument care indica directzia vintului.

ANEMOSCÓP anamoscoape s. n. Instrument care indica directzia vantului. Fr. anémoscope (< gr.).

ANEMOSCÓP s.n. Instrument indicator al directziei vantului. [< fr. anémoscope cf. gr. anemos vant skopein a privi].

ANEMOSCÓP s. n. girueta. (< fr. anémoscope)

ANEMOSCÓP ~oápe n. Instrument care indica directzia vantului. /<fr. anémoscope

*anemoscóp n. pl. oape (vgr. ánemos vint shi skopéo privesc). Instrument care arata directziunea vintuluĭ cum e sfirleaza.

!anemoscóp (moscop/moscop) s. n. pl. anemoscoápe

anemoscóp s. n. (sil. mf. scop) pl. anemoscoápe

ANEMOSCÓP s. v. girueta.

ANEMOSCOP s. (MET.) girueta. (Cu ~ se determina directzia vintului.)

ANEMOSCOP aparat care arata directzia vantului.

ANEMO „vint curent de aer eolian”. ◊ gr. anemos „vint” > fr. anémo germ. id. engl. id. it. id. > rom. anemo. □ ~core ( ~chore) (v. cor) adj. s. f. pl. (plante) ale caror semintze sau fructe sint raspindite prin intermediul vintului; ~corie (~chorie) (v. corie₂) s. f. imprashtiere a sporilor semintzelor sau fructelor cu ajutorul vintului; ~entomofilie (v. entomo v. filie₁) s. f. polenizare prin intermediul vintului shi al insectelor; ~file (v. fil₁) adj. s. f. pl. (plante) ale caror flori se polenizeaza prin intermediul vintului; sin. anemogame; ~filie (v. filie₁) s. f. polenizare realizata prin intermediul vintului; sin. anemogamie; ~fite (v. fit) s. f. pl. plante ale caror flori se polenizeaza cu ajutorul vintului; ~fobie (v. fobie) s. f. teama patologica de curentzii de aer; ~game (v. gam) adj. s. f. pl. anemofile*; ~gamie (v. gamie) s. f. anemofilie*; ~gen (v. gen₁) adj. care este produs de vint; ~graf (v. graf) s. n. anemometru inregistrator; ~grafie (v. grafie) s. f. disciplina care se ocupa cu descrierea vinturilor; ~grama (v. grama) s. f. diagrama realizata la anemograf; ~hidrocor (v. hidro₁ v. cor) adj. care se raspindeshte prin intermediul vintului shi al apei; ~lit (v. lit₁) s. n. formatzie concretzionara deviata din galeriile subterane; ~metrie (v. metrie₁) s. f. shtiintza care studiaza masurarea vitezei curentzilor de aer sau a gazelor in conducte; ~metru (v. metru₁) s. n. 1. Instrument pentru masurarea vitezei a puterii shi a directziei vinturilor. 2. Aparat care serveshte la masurarea vitezei fluidelor gazoase in conducte; ~mirmecocor (v. mirmeco v. cor) adj. care se raspindeshte prin intermediul vintului shi al furnicilor; ~morfie (v. morfie) s. f. conformatzie speciala a plantelor de a se apara impotriva actziunii vinturilor; sin. anemomorfoza; ~morfoza (v. morfoza) s. f. anemomorfie*; ~scop (v. scop) s. n. instrument care indica directzia vintului; sin. girueta; ~spore (v. spor) s. f. pl. plante ale caror semintze sint raspindite cu ajutorul vintului; ~stat (v. stat) s. n. aparat utilizat la difuzarea aerului in incaperi inzestrate cu calorifere; ~taxie (v. taxie) s. f. mishcare de aparare a plantelor impotriva curentzilor de aer; ~trop (v. trop) s. n. motor eolian; ~tropic (v. tropic) adj. referitor la curbarea organelor vegetale sub actziunea curentzilor de aer; ~zoocor (v. zoo v. cor) adj. care se raspindeshte prin intermediul vintului shi al animalelor.