O definiție pentru anconeu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANCONÉU adj., s. m. (mușchi) extensor al antebrațului, înapoia cotului. (< fr. anconé)
Intrare: anconeu
anconeu adjectiv
| adjectiv (A103) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)