ANCHÉTA anchete s. f. 1. Cercetare ordonata sau facuta de un organ de stat pentru strangerea dovezilor privitoare la o fapta ilegala shi stabilirea raspunderii. 2. Cercetare efectuata pe baza de chestionare a unor fenomene sociale lingvistice etc.; p. ext. gen publicistic in care se prezinta rezultatele unor asemenea cercetari. Din fr. enquête.

ancheta sf [At: MAIORESCU D. II 165 / Pl: ~te / E: fr enquête] 1 Cercetare (la fatza locului) facuta pentru a stabili ceva prin interogari prin ascultare de martori etc. 2 Cercetare dispusa sau efectuata de o autoritate publica. 3 (Is) ~ dialectala Cercetare adunare de material documentar in legatura cu dialectele unei limbi.

ANCHÉTA anchete s. f. Cercetare ordonata sau efectuata de o autoritate publica pentru a clarifica imprejurarile in care sa produs un fapt shi pentru a stabili raspunderile. ♦ Cercetare shtiintzifica facuta pe teren. Din fr. enquête.

ANCHÉTA anchete s. f. Cercetare orinduita sau efectuata de o autoritate publica cu scopul de a clarifica imprejurarile in care sa produs un fapt shi de a stabili eventuale raspunderi shi vinovatzii. Domnul Ciolac... ceruse forului superior shcolar ancheta urgenta. SADOVEANU N. F. 164. Vretzi sa ma bagatzi in bucluc. Ancheta rapoarte... SEBASTIAN T. 249. Curtea primariei era tot plina de tzarani culcatzi la pamint cu fatza in jos shi pazitzi de soldatzi. Ancheta continua cu aceeashi intensitate. REBREANU R. II 298. ♦ Cercetare shtiintzifica facuta pe teren. ◊ Ancheta: dialectala = adunare pe teren de material documentar in legatura cu dialectele sau cu graiurile regionale ale unei limbi.

ANCHÉTA anchete s. f. Cercetare oranduita sau efectuata de o autoritate publica pentru a clarifica imprejurarile in care sa produs un fapt shi pentru a stabili eventuale raspunderi shi vinovatzii. ♦ Cercetare shtiintzifica facuta pe teren. Ancheta dialectala. Fr. enquête.

ANCHÉTA s.f. Cercetare facuta de o autoritate publica cu scopul de a stabili vinovatzii shi imprejurarile in care sa produs un fapt. ♦ Cercetare pe teren facuta in scop shtiintzific; sondaj. [< fr. enquête].

ANCHÉTA s. f. 1. cercetare facuta de o autoritate publica in scopul stabilirii imprejurarilor in care sa produs un fapt shi a raspunderilor. 2. metoda de investigatzie shtiintzifica prin cercetarea pe teren; (p. ext.) gen publicistic in care se prezinta rezultatele unor asemenea cercetari. (< fr. enquête)

ANCHÉTA ~e f. 1) Cercetare facuta de un organ de stat pentru a clarifica imprejurarile in care a avut loc un fapt ilegal shi a stabili faptashii. ~ judecatoreasca. 2) Cercetare shtiintzifica efectuata pe teren (prin chestionare). ~ dialectala. [G.D. anchetei] /<fr. enquête

ancheta f. 1. cercetare judecatoreasca; 2. cercetare anumita: fiecare adunare legislativa are dreptul de ancheta (=fr. enquête).

*anchéta f. pl. e (fr. enquête. V. cheta). Cercetare maĭ ales din partea uneĭ autoritatzĭ: ancheta judiciara.

buletínanchéta s. n. Buletin prin care se efectueaza o ancheta ◊ „In numarul de maine al ziarului nostru va aparea un buletinancheta la care sunt invitatzi sa raspunda spectatorii cuplajului interbucureshtean de miercuri.” I.B. 13 III 67 p. 4 (din buletin + ancheta)

emisiúneanchéta s. f. Emisiune in care se efectueaza o ancheta ◊ „«Va cunoashtetzi copilul?» (emisiuneancheta)” Sc. 2 II 67 p. 2. ◊ „Publicul francez a urmarit cu stupefactzie pe ecranele televizoarelor cateva emisiuniancheta in care toxicomanii erau filmatzi in plina criza.” Sc. 22 I 72 p. 6 (din emisiune + ancheta)

filmanchéta s. n. Film cu caracter de ancheta ◊ „Celalalt filmancheta «Maine incepe azi» este un film despre tinerii din zilele noastre.” Sc. 18 VII 65 p. 2. ◊ „Filmulancheta «Brazii» realizat de T.U. la Grupul de shantiere de pe Somesh [...]” Sc. 17 IV 74 p. 2. ◊ „Este necesar deci k stradaniilor pasionate concretizate adesea in certe reushite ale creatorilor de la studioul «Al. Sahia» sa li se raspunda prin stabilirea in planul tematic a ponderii justificate de importantza filmuluiancheta.” Sc. 14 XI 75 p. 4; v. shi Cont. 17 IX 65 p. 6 R.l. 24 VII 69 p. 2 I.B. 8 X 70 p. 2 Cont. 2 XI 73 p. 5 I.B. 18 IV 74 p. 2 Sapt. 26 VII 74 p. 6 (din film + ancheta; cf. fr. filmenquête; DMN DMC 1966; Fl. Dimitrescu in BRPh 1/69 p. 166)

reportájanchéta s. n. Reportaj sub forma de ancheta ◊ „Remarcam de asemenea paginile memorialistice semnate de M.P [...] shi reportajulancheta realizat de S.P.” Cont. 24 III 72 p. 3. ◊ „Urmatoarea rubrica o rubrica menita sa ne dea sperantze [...] in cea mai mare parte realizabile asha cum am putut constata urmarind reportajulancheta al emisiunii Magazinul femeilor.” Sapt. 27 VI 75 p. 6. ◊ „Ce e nou in salonul de pictura shi sculptura al municipiului Bucureshti reportajancheta de R.G.” Pr.R.TV 13 I 77 p. 10; v. shi Sapt. 26 III 76 p. 5; v. shi reportajinterviu (din reportaj + ancheta)

anchéta s. f. g.d. art. anchétei; pl. anchéte

anchéta s. f. pl. anchéte

ANCHÉTA s. 1. (JUR.) anchetare cercetare instruire (livr.) instrumentare (inv.) sprafca (rusism inv.) comandirovca. 2. v. sondaj.

ANCHETA s. (JUR.) anchetare cercetare instruire (inv.) sprafca (rusism inv.) comandirovca. (~ unei crime.)

anchéta (anchéte) s. f. Cercetare. Fr. enquête. Der. ancheta vb. din fr. enquêter; anchetator adj.

ANCHÉTA s. f. (< fr. enquête): cercetare pe teren facuta in scop shtiintzific. ◊ ~ lingvística: cercetare a fenomenelor de limba facuta de catre un lingvist pe baza unor chestionare (v. shi chestionár). ◊ ~ dialectála: cercetare pe teren sau prin corespondentza a dialectelor shi a graiurilor regionale ale unei limbi pe baza unui chestionar dialectal; investigare a unei anumite varietatzi lingvistice (idiolect grai dialect etc.) de catre un anchetator care foloseshte o anumita metoda de a. pentru a obtzine shi a inregistra de la informatori datele necesare caracterizarii acesteia A. dialectala presupune pregatire prealabila: fixarea scopului cercetarii elaborarea unui chestionar in concordantza cu acest scop alegerea celui mai adecvat sistem de transcriere fonetica; cunoashterea profilului istoric geografic social shi economic al regiunii in vederea stabilirii retzelei localitatzilor care urmeaza a fi anchetate; efectuarea unor a. preliminare de proba pentru verificarea chestionarului shi a transcrierii fonetice shi pentru cunoashterea terenului cercetat; pregatirea caietelor de a. a planshelor shi a materialului documentar a mijloacelor mecanice de inregistrare (magnetofon casetofon aparat foto etc.). Din punct de vedere tehnic exista trei mari tipuri de a. dialectale: a. directa (notarea raspunsurilor pe masura desfashurarii a.; este o metoda traditzionala); a. indirecta (inregistrarea intrebarilor shi a raspunsurilor pe banda de magnetofon sau de casetofon shi transcrierea ulterioara a materialului; este o metoda moderna); a. prin corespondentza mai putzin folosita (v. shi anchetatór).

ANCHETA AERONAUTICA (AVIATICA) cercetare ordonata de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana sau alt organ omolog din strainatate cu scopul de a stabili imprejurarile in care sa produs un accident aviatic.

PUNCT DE ANCHETA s. n. + prep. + s. f. (< lat. Punctum cf. it. punto fr. point + de < lat. de + ancheta < fr. enquête): localitate care urmeaza a fi anchetata din punct de vedere lingvistic aleasa de anchetator dupa anumite criterii shtiintzifice (scopul cercetarii; situatzia istorica demografica lingvistica economica shi geografica).

ANCHETA framantare inventar opareala pisanie polizor tescuire.