4 definitzii pentru amira
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
amirá sm [At: DOSOFTEI V. S. 191/2 / V: m / E: ngr αμηρας cf amiroana] (Inv) 1 Imparat. 2 Guvernator.
AMIRA s. m. (Mold.) Imparat sultan. Era lamparatul Damascului la amira boiarin mare. DOSOFTEI VS. Amira sau domnul seracheanilor. CANTEMIR HR. Etimologie: ngr. amirás.
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de Anca Alexandru
- actziuni
amirá f. k ulema (ngr. amirás d. ar. amir. V. amiral). Cant. Sultan.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
amirá (ále) s. f. (Inv.) Emir principe oriental. Mr. amira (imparat). Ngr. ἀμιρᾶς din arab. amir (DAR). Din acelashi cuvint arab provine fr. amiral de unde rom. amiral s. m.; shi émir de unde rom. emir s. m.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Intrare: amira
amira substantiv feminin
| substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||