AMELIORÁRE, ameliorări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, ameliorație. 2. Proces de creare a noi rase de animale și a noi soiuri de plante de cultură sau de îmbunătățire a celor existente. [Pr.: -li-o-] – V. ameliora.

ameliorare sf [At: MEHEDINȚI, P. 19 / P: ~li-o~ / Pl: ~rări / E: ameliora] 1 Îmbunătățire. 2 îndreptare. 3-4 Proces de creare a noi rase de animale și a noi soiuri de plante de cultură (sau de îmbunătățire a celor existente) Si: ameliorație.

AMELIORÁRE, ameliorări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare, ameliorație. 2. Proces de creare a unei noi rase de animale și noi soiuri de plante de cultură sau de îmbunătățire a celor existente. [Pr.: -li-o] – V. ameliora.

AMELIORÁRE, ameliorări, s. f. Acțiunea de a (s e) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare. ◊ Ameliorarea plantelor și animalelor, obținerea unor soiuri mai bune de plante și de animale, prin metode științifice. – Pronunțat: -li-o-.

AMELIORÁRE, ameliorări, s. f. Acțiunea de a (se) ameliora și rezultatul ei; îmbunătățire, îndreptare. [Pr.: -li-o].

AMELIORÁRE s.f. Acțiunea de a ameliora; ameliorație. ♦ Ramură a geneticii care se ocupă cu crearea unor noi soiuri de plante sau de animale și cu îmbunătățirea soiurilor existente. [< ameliora].

ameliorare f. schimbare în bine, îmbunătățire, îndreptare.

*ameliorațiúne f. (fr. amélioration; lat. meliorátio, -ónis). Îmbunătățire. – Și -áție, dar ob. -áre.

amelioráre (-li-o-) s. f., g.-d. art. ameliorắrii; pl. ameliorắri

amelioráre s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. ameliorării; pl. ameliorări

AMELIORÁRE s. ameliorație, îmbunătățire, îndreptare. ( ~ vremii.)

AMELIORARE s. ameliorație, îmbunătățire, îndreptare. (~ vremii.)