AMBLITIMÍE s. f. denumire generică pentru fenomenele de obsesie, de suspiciune și anxietate. (< ambli- + -timie)

AMBLI-, v. AMBLIO-. □ ~andru (v. -andru), adj., cu stamine teșite, boante; ~noia (v. -noia), s. f., amblitimie*; ~op (v. -op), s. m. și f., (persoană) care suferă de ambliopie; ~opie (v. -opie) s. f., diminuare a acuității vizuale; ~pode (v. -pod), s. f. pl., mamifere erbivore fosile eocene, cu picioare terminate cu cîte cinci degete cu copite la vîrf; sin. ambliopode; ~stomă (v. -stomă), s. f., gen de amfibieni urodeli, de culoare cărămizie, cu pete mari deschise și care se înmulțesc prin neotenie; ~timie (v. -timie), s. f., termen generic care înglobează fenomene de obsesie, de suspiciune și de anxietate; sin. amblinoia.