AMANDÓI DÓUA num. col. SHi unul shi altul; ambii. [Gen.dat. (cand preceda substantivul) amanduror shi (cand il urmeaza sau i tzine locul) amandurora] Lat. *amindoi (< *ambi + dui).

amandói ~dóua ncv [At: (a. 1574) ap. HEM 1088 / E: ml ◊ amendui duae cf ambii imbii] 1 Doi impreuna in acelashi timp Si: ambii Cf tustrei tuspatru. 2 Unul cu altui sau unul altuia.

AMANDÓI DÓUA num. col. SHi unul shi altul; ambii. [Gen.dat. (cand preceda substantivul) amanduror shi (cand il urmeaza sau i tzine locul) amandurora] Lat. *amindoi (< ambi + dui).

AMANDÓI DÓUA num. col. SHi unul shi altul; ambii. Amandoi copiii. ◊ (Cu valoare de pronume) Amandoi priveau in zare. [Gen.dat. (cand preceda substantivul) amanduror shi (cand il urmeaza sau i tzine locul) amandurora] Lat. *amindoi (< *ambi + dui).

AMANDÓI ~ua num. SHi unul shi altul; ambii. /<lat. amindoi

amandoi num. shi unul shi altul. [Lat. AMBO DUO].

AMINDÓI DÓUA num. col. (Substantivul determinat e articulat) SHi unul shi altul cei doi impreuna cei doi laolalta ambii. Se uita in sus la cerul de cenusha. Ridica amindoi pumnii amenintzind pe cineva ascuns in virtejurile fumurii ale norilor. DUMITRIU B. F. 15. Nu semanau amindoua surorile. VLAHUTZA O. A. 1108. Piaptana shi imbraca la fel pe amindoua fetele. CREANGA P. 270. ◊ (Accentuat in fraza cu valoare stilistica) Plingumi ochii amindoi. JARNÍKBIRSEANU D. 113. ◊ (Determinind un pron. pers. care il precede) Multe izbinzi am mai facut noi amindoi. ISPIRESCU L. 15. Amar era sa fie de voi de nu eram noi amindoi. CREANGA P.. 269. Nu e nici o asemanare intre voi amindoi. NEGRUZZI S. 1 64. ◊ (Cu valoare de pronume) Amindoi priveau spre luminile nenumarate care tremurau k nishte stelutze in vale amindoi ascultau muzica adinca a clopotului shi carul cobora coasta spre sat. SADOVEANU O. III 87. Au stat tacutzi k ia cuprins O jale peamindoi. COSHBUC P. I 228. Sa dus amorul un amic Supus amindurora Deci ciuturilor mele zic Adio tuturora. EMINESCU O. J 185. Hai mindro sa ne iubim Camindoi ne potrivim... Tu nai fratzi eu nam surori Amindoi k doua flori. JARNÍKBIRSEANU D. 50. Forme gramaticale: gen. dat. (cind preceda substantivul) amindurór (regional) amindúra amindóror (cind urmeaza duna el sau i tzine locul) aminduróra shi (regional) amindoróra (RUSSO O. 44).

amindóĭ dóŭa num. (lat. amindui ambidui ild. amboduo; it. amendúe. Amindurór [Mold.] shi amindúror [Munt.]). SHi unu shi altu (ambiĭ): amindoĭ copiiĭ copiiĭ amindoĭ amindoŭa minile minile amindoŭa (totdeauna fara art.). V. imbĭ.

!amandoi pr. m. adj. pr. m. f. amandoua g.d. (antepus) amanduror (singur/postpus) amandurora (Amandoi (elevii)/Elevii amandoi au promovat.)

amandói num. m. (~ copiii) f. amandóua g.d. antepus amandúror singur/postpus amandúrora

amandói num. m. f. amandóua g.d. (cu valoare de adj. antepus) amandúror (cu valoare de s. sau de adj. postpus) amandúrora

amandoi duror gen. dat. pl.

amindoi

aminduror

AMANDÓI num. ambii. (Au venit ~.)

AMINDOI num. ambii. (Au venit ~.)

amindói (óua) num. SHi unul shi altul; ambii. Mr. amindo(i)l’i istr. amindoi. Lat. ambo duŏ › ambi dui f. *ambe due shi probabil shi *amendui dat fiind prezentza v. it. amendue engad. amenduos v. fr. andui prov. amdui cf. cat. abdos (Pushcariu 80; REW 411; DAR). Gen. aminduror(a) cu r analogic k tuturor(a).

ARCADES AMBO (lat.) amandoi arcadienii Vergiliu „Bucolica” VII 4. Poetul invoca originea arcadiana a pastorilor Thyrsis shi Corydon pentru a dovedi egala lor maiestrie muzicala. Astazi indica trasaturi afinitatzi comune a doua persoane.

Arcades ambo (lat. „Arcadieni amindoi). Vergiliu Egloge (VII 4). Intocmai cum unele monumente vechi se deterioreaza dea lungul anilor se intimpla k shi unele cuvinte serioase sashi altereze cu vremea intzelesul shi sa fie folosite doar in ironie. Bunaoara expresiile: ”A descoperit America„ ”A inventat praful de pushca„ etc. La fel sa petrecut shi cu ”Arcades ambo„. Vergiliu a intrebuintzat expresia in sensul cel mai bun vorbind de doi ciobani: Thyrsis shi Corydon care fiind din Arcadia (”tzara idilelor shi a fericirii pastorale„) shtiau amindoi deopotriva de bine sa cinte din fluier. Astazi insa expresia e folosita spre a lua in deridere doi oameni care vadesc aceleashi defecte. E o expresie oarecum echivalenta cu vorba romaneasca: ”cum e Tanda ashai shi Manda". LIT.