opțiuni
  • info

17 definiții pentru altoi (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALTÓI1, altoaie, s. n. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – Din magh. oltvány.

ALTÓI1, altoaie, s. n. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – Din magh. oltvány.

altoi1 [At: PRAV. MOLD. 15/1 / V: ~tui1, ol~, ul~, (reg) altoan, (Ban) olton, oltoan, oltan, ultoan, hultoan, hultuan sn (css) altoană, ultoană, hultoană, hultuoană, hultuana sf / Pl: ~toaie, ~uri, ~toi / E: mg oltovany, oltvany[1]] 1 sn (Hor) Altoire. 2 sm (Med; iuz) Vaccin. 3 sn (Hor) Planta altoită, după ce s-a prins și a crescut. 4 sn Pepinieră de altoaie. 5 sn Mlădiță cu care se altoiește. corectată

  1. Etimoanele corect ortografiate sunt oltovány, oltvány. — Ladislau Strifler

ALTÓI1, (2) altoaie, s. n. 1. Altoire. Școala face omul om și altoiul pomul pom. 2. Mică ramură detașată de pe o plantă-mamă pentru a folosi la altoire. Un altoi de piersic. ◊ Fig. Zîna mea deprinsă cu tristeți, Pune peste jale nou altoi: Bucurii să cînți și să te-nveți Toboșar al timpurilor noi! BENIUC, în POEZ. N. 51. ♦ Plantă altoită. Mere de altoi. ♦ Plantă (de soi bun) cultivată anume pentru a servi la altoire. În toate comunele rurale ar fi bine ca să se... facă pepinieră de... altoaie de cele mai variate specii de poame. I. IONESCU, M. 260. – Pl. și: altoiuri.

ALTÓI1, (2) altoaie, s. n. 1. Altoire. 2. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – (1) Postverbal al lui altoi, (2) magh. oltvány.

ALTÓI ~oáie n. 1) Bucată mică de ramură, detașată de la planta-mamă și folosită la altoire. 2) Plantă cultivată pentru altoire. 3) Plantă altoită. /<ung. oltvány

altóĭ m., și n., pl. oaĭe (ung. oltvány, var. din oltovány, pom altoit. V. hultuon). Vest. Ramură dintr’un pom maĭ bun răsădită într’un trunchĭ maĭ prost. Pom altoit: altoiĭ tinerĭ (Agrb. Înt. 256). S. n., pl. urĭ și oaĭe. Vaccin. V. prasad.

oltoan sn vz altoi1 corectată

oltoane[1] s vz altoi1 corectată

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

oltoi1 s vz altoi1 corectată

olton sn[1] vz altoi corectată

  1. În original tipărit incorect: sm — LauraGellner

altoiu n. 1. mlădiță ce se înfige sau se prinde în ramura unui alt arbore spre a-l perfecționa; 2. vaccin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

altói1 s. n., pl. altoáie

altói s. n., pl. altoáie

altoi, pl. altoaie

altoiu, -toaie.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

altoi1, altoaie, s.n. – Mlădiță folosită la altoire. – Din magh. oltvány, var. din oltovány „pom altoit” (Scriban, Șăineanu, DLRM, DEX, MDA).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

altoi1, altoiuri s. n. proxenet

Intrare: altoi (s.n.)
altoi1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoi
  • altoiul
  • altoiu‑
plural
  • altoaie
  • altoaiele
genitiv-dativ singular
  • altoi
  • altoiului
plural
  • altoaie
  • altoaielor
vocativ singular —
plural —
altoi2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altoi
  • altoiul
  • altoiu‑
plural
  • altoiuri
  • altoiurile
genitiv-dativ singular
  • altoi
  • altoiului
plural
  • altoiuri
  • altoiurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

altoi, altoaiesubstantiv neutru

  • 1. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un altoi de piersic. DLRLC
    • format_quote figurat Zîna mea deprinsă cu tristeți, Pune peste jale nou altoi: Bucurii să cînți și să te-nveți Toboșar al timpurilor noi! BENIUC, în POEZ. N. 51. DLRLC
    • 1.1. Plantă altoită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mere de altoi. DLRLC
    • 1.2. Plantă cultivată pentru a servi la altoire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În toate comunele rurale ar fi bine ca să se... facă pepinieră de... altoaie de cele mai variate specii de poame. I. IONESCU, M. 260. DLRLC
  • 2. (numai) singular Altoire. DLRLC
    sinonime: altoire
    • format_quote Școala face omul om și altoiul pomul pom. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.