9 definiții pentru albime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Albeață (1). – Alb + suf. -ime.
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Albeață (1). – Alb + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
albíme sf [At: ALECSANDRI, P. III, 71 / Pl: ~mi / E: alb + -ime] Albeală (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Culoare albă, albeață (1). Iazul singur rămase negru, într-un cearcăn de albime. SADOVEANU, F. J. 443. Nici marmura cioplită albimea ta nu-ntrece. ALECSANDRI, P. III 71.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Albeață (1). – Din alb2 + suf. -ime.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
albime f. față albă: nici marmura cioplită albimea ta nu ’ntrece AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
albíme (rar) s. f., g.-d. art. albímii; pl. albími
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
albíme s. f., g.-d. art. albímii; pl. albími
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ALBÍME s. v. albeață.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
albime s. v. ALBEAȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
albime, albimisubstantiv feminin
-
- Iazul singur rămase negru, într-un cearcăn de albime. SADOVEANU, F. J. 443. DLRLC
- Nici marmura cioplită albimea ta nu-ntrece. ALECSANDRI, P. III 71. DLRLC
-
etimologie:
- Alb + sufix -ime. DEX '09 MDA2 DEX '98