16 definitzii pentru albeatza

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ALBEÁTZA s. f. 1. Calitatea de a fi alb; culoare alba; (rar) albime. 2. Leucom; (impr.) cataracta (2). [Var.: albétze s. f.] Alb + suf. eatza.

ALBEÁTZA s. f. 1. Calitatea de a fi alb; culoare alba; (rar) albime. 2. Leucom; (impr.) cataracta (2). [Var.: albétze s. f.] Alb + suf. eatza.

albeatza sf [At: NECULCE ap. LET. II 203/8 / V: (reg) ~batza / Pl: ~etze / E: alb + eatza] 1 Albeala (2). 2 (Med) Leucom. 3 (Med; imp) Cataracta. 4 (Fig) Orbire. 5 (Ie) A avea ~ A nu percepe bine lucrurile. 6 (Fig; iae) A judeca greshit. 7 (Reg) Sclerotica. 8 (Bot; reg) Cerentzel (Geum urbanum). 9 (Bot; reg) Pungababei (Pulicaria dysenterica).

ALBEÁTZA (1) albetzi s. f. 1. Calitatea de a fi alb; culoare alba. Avea dintzi sanatoshi de o albeatza stralucitoare. DUMITRIU N. 257. Fatza ei k luna plina curata k floarea de ciresh shi alba de o albeatza prin care numai din cind in cind strabate abia vazut un fel de rumeneala. SLAVICI O. II 23. Albeatza iepelor zicea el i slujea de finar noaptea la drum. CREANGA P. 106. ♦ Fig. Lumina. Albetzi neprihanite curgeau din cer. MACEDONSKI O. I 80. 2. Pata alba opaca formata pe cornee; leucom (impropriu) cataracta. Ochiul cu albeatza i lacrima. PAS. L. I 7. Varianta; (1) albétze (PANN P. V. II 129) s. f.

ALBEÁTZA s. f. 1. Calitatea de a fi alb; culoare alba. 2. Pata alba formata pe cornee; leucom; (impr.) cataracta. [Var.: (1) albétze s. f.] Din alb2 + suf. eatza.

ALBEÁTZA f. 1) Culoare alba. ~a zapezii. 2) Stare patologica constand in aparitzia pe cornela ochiului a unor pete albe; leucom. [G.D. albetzii; Sil. bea] /alb + suf. ~eatza

albeatza f. 1. insushirea lucrurilor albe; 2. pata alba k o perdea care impiedica lumina ochiului (la om shi la animale domestice). [Lat. ALBITIES].

albeátza f. pl. etzĭ (d. alb). Calitatea de a fi alb: albeatza zapeziĭ. Pata alba care se formeaza uneorĭ pe lumina ochĭuluĭ shi impedeca vederea.

ALBÉTZE s. f. v. albeatza.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

albeátza s. f. g.d. art. albétzii; (lumina) pl. albétzi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ALBEÁTZA s. 1. (rar) albiciune albime. (~ unui obiect.) 2. v. leucom. 3. v. cataracta.

ALBEATZA s. 1. (rar) albiciune albime. (~ unui obiect.) 2. (MED.) leucom (prin Transilv. shi Ban.) preveshteala. 3. (MED.) cataracta (pop.) perdea apaalba (Mold. shi Transilv.) pohoiala.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

albeátza s.f. (med. vet.) Boala care apare la oi sau la animalele mari fie in urma unei lovituri fie a unei afectziuni. Pentru tratare se piseaza zahar sau sare care printro tzeava se sufla in ochi (Memoria 2004: 1072). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei cu sensul de „cataracta” (DRT 2010). Din lat. *albitia am (CDDA); din alb (< lat. albus) + suf. eatza.

albeátza s.f. (med. vet.) Boala care apare la oi sau la animalele mari fie in urma unei lovituri fie a unei afectziuni. Pentru tratare se piseaza zahar sau sare care printro tzeava se sufla in ochi (Memoria 2004: 1072). Din alb + eatza.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

albeatza s. f. sg. (intl.) 1. lenjerie de pat 2. argint; argintarie

Intrare: albeatza
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albeatza
  • albeatza
plural
  • albetze
  • albetzele
genitiv-dativ singular
  • albetze
  • albetzei
plural
  • albetze
  • albetzelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albetze
  • albetzea
plural
  • albetze
  • albetzele
genitiv-dativ singular
  • albetze
  • albetzei
plural
  • albetze
  • albetzelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albetze
  • albetzea
plural
  • albetzi
  • albetzile
genitiv-dativ singular
  • albetzi
  • albetzii
plural
  • albetzi
  • albetzilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F17)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albatza
  • albatza
plural
  • albetze
  • albetzele
genitiv-dativ singular
  • albetze
  • albetzei
plural
  • albetze
  • albetzelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

albeatza, albetzesubstantiv feminin

  • 1. Calitatea de a fi alb; culoare alba. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Avea dintzi sanatoshi de o albeatza stralucitoare. DUMITRIU N. 257. DLRLC
    • format_quote Fatza ei k luna plina curata k floarea de ciresh shi alba de o albeatza prin care numai din cind in cind strabate abia vazut un fel de rumeneala. SLAVICI O. II 23. DLRLC
    • format_quote Albeatza iepelor – zicea el – i slujea de finar noaptea la drum. CREANGA P. 106. DLRLC
    • 1.1. figurat Lumina. DLRLC
      sinonime: lumina
      • format_quote Albetzi neprihanite curgeau din cer. MACEDONSKI O. I 80. DLRLC
  • 2. Leucom. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: leucom
    • format_quote Ochiul cu albeatza i lacrima. PAS. L. I 7. DLRLC
  • 3. figurat Orbire. MDA2
    sinonime: orbire
    • chat_bubble A avea albeatza = a nu percepe bine lucrurile. MDA2
      • chat_bubble A judeca greshit. MDA2
  • 4. regional Sclerotica. MDA2
    sinonime: sclerotica
  • 5. botanica regional (Geum urbanum) MDA2
    sinonime: cerentzel
  • 6. botanica regional (Pulicaria dysenterica) MDA2
    sinonime: punga-babei
etimologie:
  • Alb + sufix eatza. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.