O definiție pentru ajunătoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ajunător, ~oare smf, a [At: CUV. D. BĂTR. II, 467 / Pl: ~i, ~oare / E: ajuna + -tor] 1-4 (Persoană) care ajunează (1-2).
Intrare: ajunătoare
substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ajunător, ajunătorisubstantiv masculin ajunător, ajunătoareadjectiv ajunătoare, ajunătoaresubstantiv feminin
- 1. (Persoană) care ajunează. MDA2
etimologie:
- ajuna + -tor. MDA2