AGĂȚĂTOÁRE², agățători, s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atîrna în cui; atîrnătoare.

AGĂȚĂTOÁRE, agățători, s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui. – Din agăța + suf. -(ă)toare

AGĂȚĂTOÁRE ~óri f. Lănțișor mic sau șiret cusut la gulerul unei haine, servind la agățarea acesteia în cuier. [G.-D. agățătorii] /v. a agăța

AGĂȚĂTÓR, -OÁRE, agățători, -oare, adj., s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. S. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la flecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci (și la sg., f.); pasăre care face parte din acest grup. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Agăța + suf. -ător.

agățător, ~oare [At: DA ms / V: (înv) acă~ / Pl: ~i, ~oare / E: agăța + -tor] 1-2 a Care (se) agață. 3-4 sf Șiret (lănțișor) cusut la o haină spre a o putea atârna în cui Si: atârnătoare. 5 sf (Lpl) Grup de păsări având, la fiecare picior, câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință în copaci.

AGĂȚĂTÓR, -OÁRE, agățători, -oare, adj. s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Agăța + suf. -ător.

acățătoare f. 1. verigă de agățat hainele în cuiu; 2. pl. ordin de paseri care se agață pe arbori, ca gheonoaia, cucul.

agățătoáre¹ (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătórii; pl. agățătóri

agățătoáre (atârnătoare) s. f., g.-d. art. agățătórii; pl. agățătóri

agățătoare, pl. agățători

AGĂȚĂTOÁRE s. atârnătoare, gaică, (pop.) aninătoare. (~ unei haine.)

AGĂȚĂTOARE s. atîrnătoare, gaică, (pop.) aninătoare. (~ unei haine.)