2 definiții pentru agărnitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
agărnitúră sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: agărni + -tură] (Înv) Acoperământ.
AGĂRNITURĂ s. f. (Ban.) Acoperămînt. Agěrniturě. Tectio. Tegumentum. AC, 326; Etimologie: agărni + suf. -tură. Vezi și agărni, agărnit. Cf. astrucătoare.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de meioză
- acțiuni
Intrare: agărnitură
agărnitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
agărnitură, agărniturisubstantiv feminin
- 1. Acoperământ. MDA2sinonime: acoperământ
etimologie:
- agărni + -tură. MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.