13 definiții pentru adulație
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADULÁȚIE, adulații, s. f. Adulare. – Din fr. adulation, lat. adulatio.
ADULÁȚIE, adulații, s. f. Adulare. – Din fr. adulation, lat. adulatio.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
adulație sf vz adulare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADULÁȚIE s.f. Lingușire, flatare, adulare. [Gen. -iei, var. adulațiune s.f. / cf. fr. adulation, lat. adulatio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ADULÁȚIE s. f. adulare. (< fr. adulation, lat. adulatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ADULÁȚIE ~i f. Lingușire servilă. [G.-D. adulației; Sil. -ți-e] /<fr. adulation, lat. adulatio, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adulațiune sf vz adulație[1]
- Adulație trimite la adulare. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADULAȚIÚNE s.f. v. adulație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adulați(un)e f. lingușire servilă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*adulațiúne f. (lat. adulátio, -ónis). Lingușire. – Și -áție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aduláție (-ți-e) s. f., art. aduláția (-ți-a), g.-d. art. aduláției; pl. aduláții, art. aduláțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aduláție s. f. (sil. -ți-e), art. aduláția (sil. -ți-a), g.-d. art. aduláției; pl. aduláții, art. aduláțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adulație
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ADULÁȚIE s. adulare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adulație, adulațiisubstantiv feminin
etimologie:
- adulation DEX '09 DEX '98 DN
- adulatio DEX '09 DEX '98 DN