AD- pref. „adaos”. (< fr. ad-, cf. lat. ad, lângă)

Ad-Mediam f. cetate română în Banat aproape de Mehadia.

prosa (ad sequentiam) v. secvență (I, 1).

DOHA (ad-DAWHAH), cap. statului Qatar (din 1971), port la G. Persic; 236,1 mii loc. (1987, cu suburbiile). Aeroport internațional. Important centru comercial. Pescuit de perle. Prelucr. metalelor și a peștelui; rafinărie de petrol. Exportă pește și perle. Universitate. Vechiul nume: Bida.

HANNIBAL AD (ANTE) PORTAS! (lat.) Hannibal la porți! – Cicero, „Filipicele”, 1, 5; Titus Livius, „Ab urbe condita”, 16. Strigăt de groază scos de romani, înfrânți de Hannibal în bătălia de la Cannae, localitate din apropierea Romei. Semnal de alarmă în fața unei primejdii iminente.

JAMᾹL AD-DῙN AL-AFGHᾹNI [dʒəmál addin al-afgani] (Jamal ad-Din al Afghani as-Sayyid Muhammad ibn; afdar al-Husayn) (1838-1897), filozof și om politic afgan. Fondator al unei mișcări naționaliste islamice care viza eliberarea țărilor musulmane de sub dominația europeană și unirea lor într-un singur stat. Ideile sale au exercitat o puternică influență asupra mișcării politice panislamice din sec. 20.

KAFR AD-DAWWAR, oraș în NNE Egiptului, pe canalul Tur’at al-Mahmūdῑah, la 30 km SE de Alexandria; 226 mii loc. (1992). Nod rutier. Ind. textilă.

RAȘID AD-DIN, Fadl Allah (1247-1318), istoric persan. Vizir și medic aflat în slujba hanilor mongoli din Iran. Autor al unei istorii universale, intitulată „Suma istoriilor”, care îi menționează pe români în luptele cu tătarii din 1241-1242; kara ulak, cei aflați între Dunăre și arcul carpatic, și ulak, românii din Țaratul Vlaho-Bulgar.