optziuni
  • info

15 definitzii pentru acuzatzie

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ACUZÁTZIE acuzatzii s. f. Acuzare invinuire invinovatzire. Din fr. accusation lat. accusatio.

ACUZÁTZIE acuzatzii s. f. Acuzare invinuire invinovatzire. Din fr. accusation lat. accusatio.

acuzatzie sf [At: DA / V: (inv) ~tziune / Pl: ~i / E: fr accusation lat accusatio] 1 Acuzare (1). 2 (Inv) Acuzare (3). corectata

ACUZÁTZIE acuzatzii s. f. Acuzare invinovatzire. Pronuntzat: tzie.

ACUZÁTZIE acuzatzii s. f. Acuzare invinuire. Fr. accusation (lat. lit. accusatio onis).

ACUZÁTZIE s.f. Acuzare invinuire invinovatzire. [Gen. iei var. acuzatziune s.f. / cf. fr. accusation lat. accusatio].

ACUZÁTZIE s. f. acuzare. (< fr. accusation lat. accusatio)

acuzatziune sf vz acuzatzie

ACUZATZIÚNE s.f. v. acuzatzie.

acuzatzi(un)e f. fapta de a acuza; invinovatzire para.

*acuzatziúne f. (lat. accusátio ónis). Actziunea de a acuza. Dare in judecata. Invinovatzire. SHi átzie shi áre.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

acuzátzie (tzie) s. f. art. acuzátzia (tzia) g.d. art. acuzátziei; pl. acuzátzii art. acuzátziile (tzii)

acuzátzie s. f. (sil. tzie) art. acuzátzia (sil. tzia) g.d. art. acuzátziei; pl. acuzátzii art. acuzátziile (sil. tzii)

acuzatzie

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ACUZÁTZIE s. 1. acuzare invinovatzire invinuire (livr.) acuza culpabilizare incriminare incriminatzie (pop.) para (inv.) paratura pricina prihana. (O ~ neintemeiata.) 2. (JUR.) inculpare (livr.) incriminare incriminatzie (Punere sub ~).

ACUZATZIE s. 1. acuzare invinovatzire invinuire (livr.) acuza incriminare (pop.) pira (inv.) piritura pricina prihana. (O ~ neintemeiata.) 2. (JUR.) inculpare (livr.) incriminare.

Intrare: acuzatzie
acuzatzie substantiv feminin
  • silabatzie: -tzi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acuzatzie
  • acuzatzia
plural
  • acuzatzii
  • acuzatziile
genitiv-dativ singular
  • acuzatzii
  • acuzatziei
plural
  • acuzatzii
  • acuzatziilor
vocativ singular —
plural —
acuzatziune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acuzatziune
  • acuzatziunea
plural
  • acuzatziuni
  • acuzatziunile
genitiv-dativ singular
  • acuzatziuni
  • acuzatziunii
plural
  • acuzatziuni
  • acuzatziunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

acuzatzie, acuzatziisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.