ACTZIÚNE actziuni s. f. I. 1. Desfashurare a unei activitatzi; fapta intreprinsa (pentru atingerea unui scop). ◊ Om de actziune = om intreprinzator energic care actzioneaza repede. ◊ Expr. A pune in actziune = a pune in mishcare. A trece la actziune = a intreprinde ceva. ♦ (Uneori determinat de „armata”) Operatzie militara. ♦ (Gram.) Ceea ce exprima verbul (o stare o mishcare un proces etc.). 2. Desfashurare a intamplarilor intro opera literara; fabulatzie subiect intriga. 3. Efect exercitare a unei influentze asupra unui obiect a unui fenomen. Actziunea substantzelor otravitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hartie de valoare care reprezinta o parte anumita fixa shi dinainte stabilita a capitalului unei societatzi shi care da detzinatorului dreptul sa primeasca dividende. [Pr.: tziu] Din fr. action lat. actio onis.

actziune sf [At: MAIORESCU CR. III 171 / Pl: ~ni / E: fr action lat actio onis] 1 Desfashurare a unei activitatzi. 2 Fapta intreprinsa pentru atingerea unui scop. 3 (Is) Om de ~ Om intreprinzator energic. 4 (Ie) A pune in ~ A pune in mishcare. 5 (Is) A trece la ~ A intreprinde ceva. 6 (Is) ~ armata Operatziune militara. 7 Desfashurare a intamplarilor intro lucrare de fictziune. 8 (Urmat de „asupra”) Efect determinat de un obiect fenomen etc. 9 (Jur) Proces. 10 (Ccr) Act prin care se cere deschiderea unui proces. 11 Hartie de valoare care reprezinta o parte fixa a capitalului unei societatzi shii da dreptul detzinatorului sa primeasca dividende.

ACTZIÚNE actziuni s. f. I. 1. Desfashurare a unei activitatzi; fapta intreprinsa (pentru atingerea unui scop). ◊ Om de actziune = om intreprinzator energic care actzioneaza repede. ◊ Expr. A pune in actziune = a pune in mishcare. A trece la actziune = a intreprinde ceva. ♦ (Uneori determinat de „armata”) Operatzie militara. ♦ (Gram.) Ceea ce exprima verbul (o stare o mishcare un proces etc.). 2. Desfashurare a intamplarilor intro opera literara; fabulatzie subiect intriga. 3. Efect exercitare a unei influentze asupra unui obiect a unui fenomen. Actziunea substantzelor otravitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hartie de valoare care reprezinta o parte anumita fixa shi dinainte stabilita a capitalului unei societatzi shi care da detzinatorului dreptul sa primeasca dividende. [Pr.: tziu] Din fr. action lat. actio onis.

ACTZIÚNE actziuni s. f. I. 1. Desfashurare a unei activitatzi fapta intreprinsa pentru atingerea unui scop. Orice instrainare din bunurile gospodareshti colective sau ale statului orice actziune de sabotaj fatza de averea shi animalele colectivizate sau mashinile S.M.T.ului este socotita drept tradare a intereselor obshteshti shi ajutor dat dushmanilor poporului. STAT. GOSP. AGR. 39. Energia avintului are pretz numai atunci cind e folosita intro actziune justa. SADOVEANU N. F. 134. ◊ Om de actziune = om intreprinzator care actzioneaza multilateral repede practic shi energic. ◊ Expr. A pune in actziune = a pune in mishcare a da impuls. A trece la actziune = a pashi la fapte. ◊ (Uneori determinat prin «armata») Operatzie militara. ♦ (Gram.) Ceea ce exprima verbul (o stare o mishcare un proces etc.). Verbele a caror actziune se rasfringe asupra unui obiect (complementul lor direct) sau are k rezultat un obiect sint tranzitive. 2. Desfashurarea intimplarilor intro opera literara. Actziunea romanului «Mitrea Cocor» este foarte vie. 3. Influentza (1). Actziunea luminii shi a caldurii. Actziunea vinturilor shi a apei. ◊ Actziunea legii economice fundamentale a capitalismului determina ascutzirea luptei de clasa in cele mai inaintate tzari capitaliste revolutzioneaza masele shi apropie revolutzia socialista. SCINTEIA 1953 nr. 2617. 4. Urmarire in justitzie proces; (concretizat) cerere de deschidere a unui proces. Actziune penala. Actziune civila. ◊ Tinarul Priboianu... a respins actziunea ministerului k nefundata. VLAHUTZA O. A. 258. II. (In economia capitalista) Hirtie de valoare reprezentind partea de capital investita de un capitalist intro intreprindere la care participa shi altzi capitalishti shi conferind in principiu drepturi de participare la afacerile shi profiturile intreprinderii. Societate pe actziuni. Pronuntzat: tziu.

ACTZIÚNE actziuni s. f. I. 1. Desfashurare a unei activitatzi; fapta intreprinsa pentru atingerea unui scop. ◊ Om de actziune = om intreprinzator energic care actzioneaza repede. ◊ Expr. A pune in actziune = a pune in mishcare. A trece la actziune = a trece la fapte. ♦ Operatzie militara. ♦ Starea mishcarea procesul etc. exprimat de verb. 2. Desfashurarea intamplarilor intro opera literara. 3. Influentza. Actziunea substantzelor otravitoare asupra organismului (ANATOMIA). 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. (In economia capitalista) Hartie de valoare care reprezinta o parte anumita fixa shi dinainte stabilita a capitalului social al unor intreprinderi. Fr. action (lat. lit. actio onis).

ACTZIÚNE s.f. I. 1. Faptul de a face ceva desfashurare a unei activitatzi; fapta lucrare. ♦ Gesturile shi tzinuta cu care un orator ishi insotzeshte cuvantarea. ♦ Operatzie militara (ofensiva sau defensiva). ♦ Ceea ce arata un verb (o lucrare o stare etc.). 2. Totalitatea intamplarilor dintro opera epica sau dramatica; subiect. V. afabulatzie epos. 3. Influentza. 4. Proces. ♦ Cerere prin care se deschide un proces. II. Titlu care reprezinta o parte din capitalul unei societatzi anonime sau al unei societatzi in comandita. [Pron. tziu. / cf. fr. action it. azione lat. actio].

ACTZIÚNE s. f. I. 1. desfashurare a unei activitatzi; fapta. ◊ operatzie militara (ofensiva sau defensiva). ◊ ceea ce arata un verb. 2. totalitatea intamplarilor dintro opera epica sau dramatica. 3. efect influentza. 4. proces. ◊ cerere prin care se deschide un proces. II. hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societatzi comerciale shi care da detzinatorului dividende. (< fr. action lat. actio)

ACTZIÚNE ~i f. 1) Desfashurare a unei activitatzi. A trece la ~. ~ armata. 2) Exercitare a unei fortze asupra cuiva sau ceva. 3) Desfashurare a evenimentelor intro opera literara. ~ea romanului. 4) gram. Proces sau stare exprimata de un verb. 5) jur. Act prin care se cere deschiderea unui proces. A intenta o ~. 6) Hartie de valoare care adevereshte participarea detzinatorului la capitalul unei societatzi shi in virtutea careia primeshte dividende. [G.D. actziunii; Sil. tziu] /<fr. action lat. actio ~onis

actziune f. 1. lucrare sau fapta: actziune buna; 2. influentza unui agent (fizic chimic mecanic): actziunea soarelui; 3. tragere in judecata: actziune criminala actziune pentru dauneinterese; 4. parte de capital intr’o societate comerciala sau financiara: trei actziuni de drum de fier; 5. mersul unei piese teatrale: actziune interesanta.

*actziúne f. (lat. áctio ónis d. ágere actum a face. V. agit). Fapt tot ceĭa ce se face: frumoasa actziune. Ocupatziune mishcare: il vezĭ totdeauna in actziune. Mod in care un corp lucreaza asupra altuĭa: actziune chimica actziunea uneĭ otravĭ. Caldura in vorba saŭ in gest: a vorbi cu actziune. Subiect de bucata literara orĭ mers al uneĭ pĭese teatrale: actziune interesanta. Urmarire pin judecata: procuroru a deschis actziune criminala. Partashie parte de capital intr’o intreprindere. Hirtie de valoare pin care se arata partea de capital care aĭ puso intr’o intreprindere: a cumpara actziunĭ. Fals áctzie (Trans.) dupa germ. akzie (d. ol. aktie).

actziúne (tziu) s. f. g.d. art. actziúnii; pl. actziúni

actziúne s. f. (sil. tziu) g.d. art. actziúnii; pl. actziúni

actziune (iu)

actziune (a intenta o actziune; societate pe actziuni) nii gen. a.

ACTZIÚNE s. 1. v. fapta. 2. v. opera. 3. v. operatzie. 4. v. mishcare. 5. afabulatzie fabulatzie intriga subiect (livr.) trama (rar) fabula (fig.) tzesatura. (~ unui roman.) 6. (TEATRU) actziune parcursiva = supraproblema supratema. 7. (JUR.) v. proces. 8. v. efect.

ACTZIUNE s. 1. act fapta (inv.) deala (fig.) pas. (Printro ~ hotarita; raspund de ~le mele!) 2. fapta opera. (~ de binefacere.) 3. operatzie. (~ de stingere a focului.) 4. curent mishcare. (~ revendicativa.) 5. afabulatzie fabulatzie intriga subiect (livr.) trama (rar) fabula (fig.) tzesatura. (~ unui roman.) 6. (TEATRU) actziune parcursiva = supraproblema supratema. 7. (JUR.) cauza judecata proces (livr.) spetza (inv. shi pop.) price (pop.) dreptate lege pricina (reg.) pira (prin Transilv.) targhelash (inv.) divan judetz prigonire sud (inv. in Mold.) dela. 8. efect influentza inriurire rezultat. (Ce ~ are medicamentul asupra inimii?)

Actziune ≠ contraactziune inactziune pasivitate reactziune

CUANTA DE ACTZIÚNE s. v. constanta lui Planck.

ACTZIUNE. Subst. Actziune activitate act fapta lucrare lucru treaba munca truda (pop.); operatzie; incercare intreprindere initziativa inceput; efectuare exercitare exercitziu executare executzie realizare izvodire (inv.); indeplinire straduintza (rar) straduiala (rar) silintza sfortzare zel. sirguintza rivna osteneala izvoditor (inv.) agent; infaptuitor (rar) executant operator lucrator muncitor; om de actziune initziator promotor; fondator intemeietor ctitor. Adj. Activ lucrator muncitor; dinamic operativ intreprinzator; ocupat preocupat prins (fig.); harnic sirguincios sirguitor straduitor truditor (pop. shi livr.) stradalnic (inv. shi reg.) vrednic destoinic asiduu staruitor tenace zelos silitor. Realizat infaptuit implinit. Realizator; executant executor. Vb. A face (ceva) a actziona a intreprinde (o actziune) a fi in actziune a activa; a lucra a munci a trudi (pop.) a trebalui a face shi a drege; a face treaba a avea treaba a fi ocupat; a intreprinde a incepe a porni la actziune a trece la actziune a trece la fapte a intra in actziune; a initzia a avea initziativa; a proiecta a planui a efectua a executa a duce la bun sfirshit a indeplini o misiune a savirshi a realiza a izvodi (inv.) a infaptui a reushi a izbindi a obtzine o victorie; a participa a lua parte a pune umarul a contribui ashi aduce contributzia; a se stradui a se sili a se osteni a se trudi (pop.) a face eforturi a se sfortza a se opinti a se cazni a transpira (fig.). A activiza a impulsiona a dinamiza a pune in mishcare. Adv. In actziune in mishcare. V. efort harnicie indeletnicire mishcare munca.

ACTZIUNE 1. Verb de ~ Clasa semantica de verbe exprimand procese in care este implicat fie un autor (agent*) initziatorul conshtient in stare sa controleze actziunea (Copilul distruge cu buna shtiintza ceva) fie o fortza exprimata sau neexprimata determinand actziunea fara sa o controleze (Grindina distruge recolta); agentul actzioneaza direct sau prin intermediul unui instrument* shi canalizeaza actziunea spre un anumit scop* (sau tzinta*). in serviciul unui beneficiar*. Se opune verbelor de stare*. Fac parte din clasa verbelor de actziune verbele de mishcare* care implica un agent voluntar (Ion alearga / fuge / merge etc.) dar shi verbe a caror mishcare este determinata de o fortza neexprimata (apa curge; lacrimile se preling) verbele instrumentale care includ in semantica interna un instrument (a biciui a claxona a grapa a cosi a daltui a sapa etc.) verbe factitive* care implica un agent voluntar (El adanceshte cu grija o groapa; El impodobeshte cu atentzie camera copiilor; El ishi mareshte casa) etc. 2. Nume de ~ Substantiv abstract* creat intro anumita limba sau imprumutat gata format obtzinut prin operatzia de nominalizare* dintrun verb de actziune (vezi 1) (vezi NOMINALIZARE). Clasa numelor de actziune se caracterizeaza flexionar prin trasatura de substantive singularia* tantum iar sintactic printrun amestec de determinantzi de tip nominal (vecinatatea unui adjectiv cu care se acorda) shi de tip verbal (pastreaza vecinatatzi specific verbale: posibilitatea de combinare cu verbe de aspect*; ex. incepe vanzarea; se pune pe plans; posibilitatea de combinare cu determinantzi in dativ shi prepozitzionali explicabili prin regimul verbului de origine; ex. vanzare de piese uzinelor; dezvatz de relele obiceiuri; vecinatatea unor genitive cu caracteristica de genitive „subiective*” sau „obiective*”; ex. vanzarea averii (obiectiv) vs. plecarea mamei (subiectiv)). Tipologic romana se caracterizeaza printro sensibilitate deosebita fatza de clasa abstractelor verbale (vezi ABSTRACT₄) trasatura care se poate sustzine prin varietatea shi productivitatea procedeelor de nominalizare incluzand shi procedee specifice limbii romane shi extrem de productive de tipul infinitivului lung* shi al supinului* substantivat (vezi NOMINALIZARE). G.P.D.

ACTZIUNE (< fr. action < lat. actio lucrare) Totalitatea faptelor intamplarilor intro opera literara epica sau dramatica denumita shi afabulatzie. Unul din elementele compozitzionale sau de structura ale acestor opere. K procedeu al tehnicii narative actziunea ishi vadeshte esentziala ei functzie estetica evocarea prin mai multe modalitatzi: desfashurarea cronologica a evenimentelor printro actziune lineara k in romanul picaresc apoi odata cu romanul balzacian actziunea cu planuri paralele iar in proza moderna ajunginduse la fragmentarism shi discontinuitate. Ea mai poate fi continua k in Iliada shi discontinua cu intreruperi k in Odiseea. Alcatuita dintro succesiune de momente unele mai importante momente principale altele mai putzin importante dar necesare in desfashurarea ei momente secundare actziunea dintro opera literara epica sau dramatica se caracterizeaza printro gradatzie ascendenta sau climax a acestor momente pina la un punct culminant (v.) shi o gradatzie descendenta a acestora sau anticlimax gradatzie ce duce spre deznodamint (v.). In poezia lirica nu se poate vorbi de actziune deoarece in creatzia lirica se exprima emotzii (bucurie tristetze dor etc.) care poetul le traieshte shi ni le marturiseshte nemijlocit. O sumara shi simpla actziune se afla doar in idila (v.) shi in poemele lirice obiectivate (Luceafarul de M. Eminescu). In astfel de poezii nu actziunea constituie fondul. Ea este doar un mijloc prin care se realizeaza contzinutul liric subiectiv al poemului. Actziunea dramatica se caracterizeaza shi ea printro succesiune de evenimente relatzii reciproce complexe ale personajelor cu nazuintzele lor care intruchipate integral in mishcarile shi dialogurile actorilor capata un caracter dramatic. Ea difera de actziunea unei opere epice (roman poem) prin faptul k intregul ei contzinut este intruchipat in „gesturi verbale” in monologurile shi dialogurile personajelor.

ACTZIUNE (< fr. action < lat. actio < agere a lucra) Parte a retoricii referitoare la felul intonarii cuvintelor la atitudinea shi gesturile oratorului careia anticii i atribuiau o mare importantza shi care Cicero in De oratore o socotea k fiind intro oarecare privintza o „elocintza a corpului”. Dupa Quintilian un discurs lipsit de actziune oricit de bun ar fi nu produce nici un efect iar Demostene socotea actziunea k o calitate indispensabila a oratorului. Rostirea unui discurs implica trei cerintze: memorie voce gest factori importantzi in actul persuasiunii shi al comunicarii. Memoria ajuta pe orator sashi exprime curgator ideile atunci cind nu recurge la lectura lor vocea sa le faca intzelese shi simtzite de ceilaltzi iar gestul sa anime cuvintele shi sa completeze gindirea in privintza gesticulatziei cerinduise oratorului o anumita pondere in folosirea ei. Vocea la rindul ei e supusa shi ea unor anumite cerintze. Tonul folosit de orator shi variatelei nuantze sint strins legate de natura sentimentelor shi ideilor exprimate (revolta mila durere bucurie amenintzare entuziasm etc.). Grecii puneau mare pretz pe calitatea vocii cerintza de capetenie a vorbirii frumoase ceea ce explica existentza la ei a unei discipline fonaxia ce cuprindea diferite indicatzii in privintza ingrijirii ei nuantzarea timbrului vocii. Marii oratori aveau pe linga ei un fonask indeobshte un sclav grec care in timpul rostirii discursului indica tonalitatea cu ajutorul flautului. Gesturile socotite k o expresie a gindirii prin mishcarile corpului au fost impartzite de retori in: indicative prin care se desemneaza prin mimica: timp numar persoane etc; imitative care prin anumite semne particulare fac cunoscute persoane lucruri; afective exprimand pasiune impulsiuni afective. Fizionomia are shi ea limba sa. In ea se reflecta k intro oglinda toate mishcarile shi pasiunile sufleteshti. Aceasta parte a artei oratorice este socotita k esentziala pentru orator.

INTENSITATEA ACTZIUNILOR DE LUPTA ALE AVIATZIEI numarul misiunilor executate cu o anumita categorie de aviatzie intro zi de lupta sau intro anumita perioada putand fi valabila de la o zi la alta sau de la o perioada la alta depinzand de scopurile propuse de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare de disponibilitatea tehnicii de lupta a personalului navigant de timpul shi conditziile meteorologice de starea de asigurare materiala a categoriei de aviatzie respective.

IZOLAREA RAIONULUI ACTZIUNILOR misiune de lupta care vizeaza interzicerea aprovizionarii trupelor inamice cu carburant alimente shi alte materiale. Izolarea raionului actziunilor se face cu ajutorul aviatziei.

MIJLOC / DE LUPTA / DE ACTZIUNE / DE ATAC / AERIAN denumire generala data tehnicii de lupta deservind atziunile militare (aici sunt incluse avioanele shi aparatele de zbor fara pilot).

RAZA DE ACTZIUNE distantza maxima de zbor care o poate parcurge o aeronava pana la un obiectiv fix shi inapoi la locul de unde a decolat. Raza de actziune tactica a avionului/elicopterului este precizata pentru aeronavele de lupta cu sau fara alimentare in zbor de la avioanelecisterna.