2 definiții pentru acritor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
acritor, ~oare [At: HEM 214 / Pl: ~i, ~oare / E: acri + -tor] 1 a Care acrește. 2 (Îvp; îe) A mânca o ~ oare A mânca bătaie.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acritór adj. m., pl. acritóri; f. sg. și pl. acritoáre
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: acritor
acritor adjectiv
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
acritor, acritoareadjectiv
- 1. Care acrește. MDA2
- A mânca o acritoare = a mânca bătaie. MDA2
-
etimologie:
- acri + -tor. MDA2