2 definiții pentru acreditar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ACREDITÁR, -Ă adj., s. n. (stat) în care este numit un diplomat. (< acredita + -ar)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acreditár adj. m., pl. acreditári; f. sg. acreditáră, pl. acreditáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: acreditar
acreditar adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)