optziuni
  • info

23 de definitzii pentru acont

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ACÓNT aconturi s. n. Parte dintro suma de bani platita sau incasata inainte la o cumparare sau la incheierea unei tranzactzii k garantzie; avans acontare arvuna; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s. n.] Din it. acconto fr. acompte.

acónt sn [At: HAMANGIU C. C. 376 / V: aconto / E: it acconto fr acompte] 12 Suma de bani platita (sau incasata) inainte din pretzul unor servicii al unor furnizari sau dintro datorie Si: avans (pop) arvuna.

ACÓNT aconturi s. n. Parte din suma de bani care se plateshte inainte la o cumparare sau la incheierea unei tranzactzii k garantzie; acontare arvuna; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s. n.] Din it. acconto fr. acompte.

ACÓNT aconturi s. n. Parte dintro suma de bani datorata de cineva care se plateshte inainte la o cumparare sau la incheierea unei tranzactzii k garantzie pentru indeplinirea intregii obligatzii; (popular) arvuna. V. avans.

ACÓNT aconturi s. n. Parte dintro suma de bani care se plateshte inainte la o cumparare sau la incheierea unei tranzactzii k garantzie; arvuna. It. acconto (fr. acompte).

ACÓNT s.n. (Fin.) Parte dintro suma de bani care se plateshte inainte drept garantzie pentru indeplinirea unui contract incheiat mai ales de vanzarecumparare; arvuna. V. avans. [Pl. turi. / < it. acconto cf. fr. acompte].

ACÓNT s. n. parte dintro suma datorata care se plateshte cu anticipatzie. (< it. acconto)

ACÓNT ~uri n. Suma de bani platita sau incasata anticipat (cu garantzie); avans. /<it. acconto fr. acompte

acont n. arvuna (= fr. à compte).

*acónt n. pl. urĭ (fr. acompte d. à la shi compte cont). Plata partziala a uneĭ datoriĭ lefĭ sh. a. Arvona.

ACONTO s. n. v. acont.

acómpt[1] sn vz acont

  1. Varianta neconsemnata la intrarea principala. — gall

acónto sn vz acont

ACÓNTO s. n. v. acont.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!acont s. n. pl. aconturi

acónt / acónto s. n. art. acóntul / acóntoul; pl. acónturi / acóntouri

acónt s. n. pl. acónturi

acont

acont turi.

acónto v. acónt

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ACÓNT s. arvuna avans (prin Transilv. shi Ban.) capara (inv.) selem selemachesa. (A platit ~ul pentru marfa cumparata.)

ACONT s. arvuna (prin Transilv. shi Ban.) capara (inv.) selem selemachesa. (A platit ~ pentru marfa cumparata.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

acónt (acónturi) s. n. Avans arvuna. Var. acompt. < Fr. acompte.

Intrare: acont
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acont
  • acontul
  • acontu‑
plural
  • aconturi
  • aconturile
genitiv-dativ singular
  • acont
  • acontului
plural
  • aconturi
  • aconturilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N74)
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aconto
  • acontoul
  • acontou‑
plural
  • acontouri
  • acontourile
genitiv-dativ singular
  • aconto
  • acontoului
plural
  • acontouri
  • acontourilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acompt
  • acomptul
plural
  • acompturi
  • acompturile
genitiv-dativ singular
  • acompt
  • acomptului
plural
  • acompturi
  • acompturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

acont, aconturisubstantiv neutru

  • 1. Parte dintro suma de bani platita sau incasata inainte la o cumparare sau la incheierea unei tranzactzii k garantzie. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    sinonime: acontare arvuna avans
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.