optziuni
  • info

12 definitzii pentru accentuare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ACCENTUÁRE accentuari s. f. Actziunea de a (se) accentua. [Pr.: tua] V. accentua.

ACCENTUÁRE accentuari s. f. Actziunea de a (se) accentua. [Pr.: tua] V. accentua.

accentuare sf [At: MAIORESCU CR. I 148 / Pl: ~uari / E: accentua] 1 Marcare prin accent (1) Si: accentuat1 (1). 2 (Fig) Reliefare.

ACCENTUÁRE accentuari s. f. Actziunea de a accentua. 1. Marcarea prin accent (sau prin alt semn grafic) a unei silabe sau a unui cuvint; scoaterea in relief a unei propozitzii sau a unei fraze prin intonatzie sau prin marirea intensitatzii vocii. Accentuarea silabei penultime. 2. Fig. Sporire creshtere. Dezmatzul militarismului duce la intensificarea procesului de descompunere a sistemului de credit capitalist la accentuarea inflatziei la zdruncinarea intregului sistem de credit monetar shi financiar al capitalismului la creshterea costului vietzii shi la agravarea mizeriei maselor populare. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 345 6/4. Pronuntzat: tua.

ACCENTUÁRE accentuari s. f. Actziunea de a (se) accentua. [Pr.: tua]

ACCENTUÁRE s.f. Actziunea de a (se) accentua; accentuatzie. [Pron. tua. / < accentua].

accentuáre s. f. (arh.) ◊ „Domina blocurile de P + 4 nivele cu accentuari adica blocuri de P + 8 nivele [...]” R.l. 11 XI 86 p. 1 (din accentua; DEX DN3 alte sensuri)

accentuatzi(un)e f. lucrarea shi modul de a accentua intonatziune.

*accentuatziúne f. (d. accentuéz). Actziunea de a accentua de a intona. SHi átzie dar maĭ des áre.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

accentuáre (tua) s. f. g.d. art. accentuắrii (tua); pl. accentuắri

accentuáre s. f. (sil. tua) g.d. art. accentuarii (sil. tua); pl. accentuari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ACCENTUÁRE s. 1. accentuatzie. (O ~ corecta a cuvintelor.) 2. evidentziere intarire marcare relevare reliefare subliniere (livr.) potentzare. (~ unor caracteristici ale lucrarii.)

ACCENTUARE s. evidentziere intarire marcare relevare reliefare subliniere (livr.) potentzare. (~ unor caracteristici ale lucrarii.)

Intrare: accentuare
accentuare substantiv feminin
  • silabatzie: -tu-a-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • accentuare
  • accentuarea
plural
  • accentuari
  • accentuarile
genitiv-dativ singular
  • accentuari
  • accentuarii
plural
  • accentuari
  • accentuarilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

accentuare, accentuarisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a (se) accentua. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: accentuatzie
    • 1.1. Marcarea prin accent (sau prin alt semn grafic) a unei silabe sau a unui cuvant; scoaterea in relief a unei propozitzii sau a unei fraze prin intonatzie sau prin marirea intensitatzii vocii; accentuat. MDA2 DLRLC
      sinonime: accentuat
      • format_quote Accentuarea silabei penultime. DLRLC
    • 1.2. figurat Reliefare. MDA2
      sinonime: reliefare
    • 1.3. figurat Creshtere, sporire. DLRLC
      sinonime: creshtere sporire
      • format_quote Dezmatzul militarismului duce la intensificarea procesului de descompunere a sistemului de credit capitalist la accentuarea inflatziei la zdruncinarea intregului sistem de credit monetar shi financiar al capitalismului la creshterea costului vietzii shi la agravarea mizeriei maselor populare. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 345 6/4. DLRLC
etimologie:
  • vezi accentua DEX '09 MDA2 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.