O definiție pentru acăuă
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
acău (-áuă) s. n. – Măsură de capacitate (= 56 litri) folosită pe vremuri în Trans. < Mag. akό, din sl. okovῠ, cf. sb., cr. akov (Miklosich, Fremdw, 73; Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 475; Berneker 26).[1]
- Plural atipic. Pentru declinare vedeți ambele lexeme: acău și acăuă. — gall
Intrare: acăuă
acăuă substantiv neutru
| substantiv neutru (N92) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||