9 definiții pentru abjudeca
Explicative DEX
ABJUDECÁ, abjúdec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda un titlu, un drept etc., printr-o hotărâre judecătorească. – Din lat. abjudicare.
abjudeca vt [At: DEX2 / Pzi: abjudec / E: lat abjudicare] A anula, a suspenda (un titlu, un drept etc.) printr-o hotărâre judecătorească.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
abjudecá vb. I. tr. (jur.; compl. indică titluri de proprietate, drepturi etc.) A anula, a suspenda printr-o hotărâre judecătorească. • prez. ind. abjúdec. / < lat. abiudicare, după judeca.
- sursa: DEXI (2007)
 - adăugată de CristinaDianaN
 - acțiuni
 
ABJUDECÁ, abjúdec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda (un titlu, un drept etc.) printr-o hotărâre judecătorească. – Din lat. abjudicare.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de ana_zecheru
 - acțiuni
 
ABJUDECÁ vb. I. tr. A suspenda, a anula (un drept, un titlu etc.) printr-o sentință judecătorească. [< lat. abiudicare].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
abjudecá vb. tr. (jur.) a suspenda printr-o sentință judecătorească. (< lat. abiudicare)
- sursa: MDN '00 (2000)
 - adăugată de tavi
 - acțiuni
 
A ABJUDECÁ abjúdec tranz. (titluri, drepturi) A anula printr-o decizie judiciară. /<lat. abjudicare
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
abjudecá (a ~) (a anula) vb., ind. prez. 3 abjúdecă
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
abjudecá vb., ind. prez. 1 sg. abjúdec, 3 sg. și pl. abjúdecă
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
|    verb (VT14)    Surse flexiune: DOR    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
  abjudeca, abjudecverb  
 -  1. A anula, a suspenda un titlu, un drept etc., printr-o hotărâre judecătorească. DEX '09 MDA2 DN
 
etimologie:
-  abjudicare DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.