8 definiții pentru ațișoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AȚIȘOÁRĂ, ațișoare, s. f. Diminutiv al lui ață. – Ață + suf. -ișoară.
ațișoáră sf [At: ȚICHINDEAL, F. 156 / Pl: ~re / E: ață + -ișoară] 1-22 Ațică (1-22).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȚIȘOÁRĂ, ațișoare, s. f. Diminutiv a lui ață. – Ață + suf. -ișoară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AȚIȘOÁRĂ, ațișoare, s. f. Diminutiv al lui ață; ață subțire. Poame înșirate pe o ațișoară.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȚIȘOÁRĂ, ațișoare, s. f. Diminutiv a lui ață.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ațișoáră f. (răd. ață). Joc care consistă dintr’un cerc de ață pe care unu-l ține cu degetele amînduror mînilor, și altu-l ĭa tot așa dîndu-ĭ diferite forme.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ațișoáră s. f., g.-d. art. ațișoárei; pl. ațișoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ațișoáră s. f., g.-d. art. ațișoárei; pl. ațișoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ațișoară, ațișoaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui ață. DEX '09 DLRLC
- Poame înșirate pe o ațișoară. DLRLC
-
etimologie:
- Ață + sufix -ișoară. DEX '98 DEX '09