Majorca f. cea mai mare dintre insulele Baleare: 250.000 loc. Cap. Palma.

*Mallórca (insula) [pron. malyórca] (Mallor) s. propriu f. g.d. Mallórcai

MALLORCA [maλorka] (MAJORCA [madʒorka]) cea mai mare insula a arh. Baleare (in V. M. Mediterane) apartzinand Spaniei situata la 233 km E de tzarmul acesteia; 36 mii km². Orashe pr.: Palma de Mallorca Alcúdia Calvia. Relief muntos (in V shi NV) cu alt. max. de 1.445 m (vf. Puig Mayor) iar in zona centrala shi de E o campie inalta irigata (cereale maslini migdali viticultura). Creshterea animalelor. Pescuit. Expl. de sare marina. Turism.

PALMA DE MALLORCA [maλórca] orash in partea de V a ins. Mallorca (arh. Baleare Spania insulara) pe tzarmul de N al G. Palma al M. Mediterane centrul adtiv al Comunitatzii autonome Baleare; 3338 mii loc. (2001). Port maritim. Aeroport. Constr. shi reparatzii navale. Ind. metalurgica chimica textila a hartiei ceramicii sticlariei pielariei shi incaltzamintei alim. (zahar). Renumit statziune balneoclimaterica. Universitate (1967). Muzeu de arta. Teatru. Gradina botanica. Turism (c. 2 mil. turishti anual). Monumente: Palatul maur Almudaina (sec. 11 restaurat in sec. 12 shi 16); catedrala gotica (12301660 renovata in sec. 19) bisericile San Francisco (1281) shi Santo Domingo (1296) castelul Bellver (sec. 14) aziu sediul Muzeului Municipal La Lonja cladirea Bursei construita in stil gotic (14261448) cladirea Primariei (sec. 16) palatul episcopal (sec. 17) sh.a. Cucerit de romani (123 i. Hr.) devine colonie a acestora. Ocupat succesiv de vandali (sec. 5) bizantini (sec. 6) arabi (sec. 8). Recucerit de creshtini (11141115). A intrat in stapanirea regelui Iacob I al Aragónului (1229). Orash din 1249.