BÍBLIE biblii s. f. Carte sacra a mozaismului shi a creshtinismului alcatuita din Vechiul Testament shi Noul Testament acesta din urma fiind recunoscut numai de creshtini. ♦ Fig. Carte voluminoasa. ♦ Fig. Carte fundamentala a unei literaturi a unei shtiintze. Din lat. biblia.

bíblie sf [At: BIBLIA (1688) / Pl: ~i / E: lat biblia] 1 Carte sacra a mozaismului shi a creshtinismului cuprinzand Vechiul Testament shi Noul Testament acesta din urma recunoscut doar de creshtini Si: Sfanta Scriptura. 2 (Fig) Carte voluminoasa. 3 (Fig) Carte fundamentala a unei literaturi sau shtiintze.

BÍBLIE biblii s. f. Carte care contzine mituri shi dogme ale religiei mozaice shi creshtine. Biblia ne povesteshte de Samson cum k muierea Cind dormea; taindui parul ia luat toata puterea. EMINESCU O. I 159. ◊ Fig. Carte voluminoasa. O biblie intreaga aud k a citit. NEGRUZZI S. II 214. Pronuntzat: blie.

Biblie f. 1. cartzile sfinte ale Evreilor shi Creshtinilor: Sf. Scriptura adica Vechiul shi Noul Testament. Biblia coprinde cartzi juridicoistorice (Pentateuc Judecatori Regi Faptele apostolilor) etice sau morale (Psalmi Iov shi Epistolele apostolului Pavel) shi profetice (Isaia Ieremia etc. Apocalipsul). Cea mai veche traducere a Testamentului Vechiu e asha zisa Septuaginta (facuta elineshte in Alexandria Egiptului de cei 70 talmaci) din care deriva prima traducere latina orientala slava shi romana (prima traducere completa fu Biblia lui SHerbanVoda dela 1688); 2. fig. cartea cartzilor cartea cea mai insemnata a unei literaturi.

Bíblie (cartea de baza a creshtinismului) (Biblie) s. propriu f. art. Bíblia g.d. art. Bíbliei

Bíblia (titlul cartzii de baza a creshtinismului) s. pr. f. (sil. blia)

BIBLIA colectzie a cartzilor sfinte de la „Cartea Facerii” pina la „Apocalipsa”. Carte sacra a creshtinismului B. are doua partzi: „Vechiul Testament” (redactat intre sec. 132 i. Hr. acceptat shi de mozaici) shi „Noul Testament” (sec. 14 d. Hr.). Contzinutul eterogen cuprinde mituri doctrina religioasa texte ritualice shi magice rugaciuni adevarul lui Dumnezeu despre creatzie shi mintuire eseuri filozofice meditatzii shi coduri de morala practica folclor. literatura in proza shi versuri coduri juridice sfaturi medicale agricole shi gospodareshti etc. apartzinind unui numar mare de autori. B. este cea mai raspindita carte din lume fiind tradusa acum in c. 1.800 de limbi. V. Septuaginta Vulgata Biblia de la Bucureshti Palia de la Orashtie.

BIBLIA DE LA BLAJ (1795) a doua traducere integrala a „Bibliei” in limba romana datorata lui Samuil Micu. Marcheaza un progres in evolutzia limbii literare in raport cu versiunea anterioara (1688) a fratzilor Greceanu.

BIBLIA DE LA BUCURESHTI (1688) prima traducere integrala a „Bibliei” in limba romana datorata fratzilor SHerban shi Radu Greceanu shi tiparita din initziativa lui SHerban Cantacuzino domnul TZarii Romaneshti. Monument al limbii romane vechi cu rol deosebit in dezvoltarea limbii literare.