opțiuni

6 definiții pentru ștalog

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ștalog sn [At: ȚICHINDEAL, ap. CADE / V: (reg) ~onc, ștăl~ / Pl: ~oage / E: srb štalog, ger Stallung] 1 (Ban) Grajd (pentru oi). 2 (Reg; îf ștălog) Adăpost provizoriu al păzitorului de vite.

ștalóg n., pl. oage (sîrb. štalog, d. germ. stall, a. î.). Ban. Staul.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘTALÓG s. v. grajd, staul.

ștalog s. v. GRAJD. STAUL.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ștalóg (-oáoge), s. n. – (Banat) Grajd, staul. – Var. ștală. Sb. štalog (Candrea), var. directă din germ. Stalle. Este dubletul lui stal, s. n. (fotoliu, în sălile de spectacol), mr. stală, din fr. stalle, it. stallo; der. instala, vb., din fr. installer; instalați(un)e, s. f.; instalator, s. m.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștalóg, ștăloáge, s.n. (reg.) 1. grajd, staul. 2. (în forma: ștălog) adăpost provizoriu al păzitorului de vite.

Intrare: ștalog
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștalog
  • ștalogul
  • ștalogu‑
plural
  • ștaloage
  • ștaloagele
genitiv-dativ singular
  • ștalog
  • ștalogului
plural
  • ștaloage
  • ștaloagelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)