ȘANTÁN, șantane, s. n. (Înv.) Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și: șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

șantan sn [At: ALEXI, W. / Pl: ~e, ~uri / E: fr (café) chantant] (Frr) Local de petrecere (cu program de noapte) în care cântăreți și dansatori dau spectacole.

ȘANTÁN, șantane, s. n. (Rar) Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și: șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

ȘANTÁN, șantane și șantanuri, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Local de petrecere, în care cîntăreți și dansatori dau spectacole pe o scenă improvizată. Era, cum se spunea încă de pe atunci, un tip al podului Mogoșoaiei, al cafenelelor și al șantanurilor. PAS, L. I 283.

ȘANTÁN s.n. (Franțuzism) Cafenea unde se produc cântăreți și dansatori pentru a distra publicul. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. (café) chantant].

ȘANTÁN s. n. local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole. (< fr. /café/ chantant)

ȘANTÁN ~uri n. rar Local public de distracție unde se prezintă spectacole de varietăți. [Pl. și șantane] /<fr. [café] chantant

*șantán n., pl. e și urĭ (din cafe-șantan). Triv. Local saŭ grădină în care se bea, ĭar niște bĭete cîntărețe țipă pe o scenă. V. varietate.

*cafe-șantán n., pl. e (fr. café chantant [= café concert], d. café, cafenea, și chantant, cîntător). Triv. Șantan.

!șantan (înv.) s. n., pl. șantane

șantán (înv.) s. n., pl. șantáne/șantánuri

șantán s. n., pl. șantáne/șantánuri