3 definiții pentru șănțuț
Explicative DEX
șănțuț sn [At: ȘINCAI, HR. III, 177/29 / Pl: ~uri / E: șanț1 + -uț] 1-8 (Înv; șhp) Șănțuleț (1-8).
Relaționale
ȘĂNȚÚȚ s. v. șănțișor, șănțuleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șănțuț s. v. ȘĂNȚIȘOR. ȘĂNȚULEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: șănțuț
șănțuț
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)