16 definiții pentru înfiat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFIÁT, -Ă, înfiați, -te, adj. Care devine fiu sau fiică prin înfiere. [Pr.: -fi-at] – V. înfia.

ÎNFIÁT, -Ă, înfiați, -te, adj. Care devine fiu sau fiică prin înfiere. [Pr.: -fi-at] – V. înfia.

înfiat, ~ă a [At: DA ms / P: ~fi-at / V: ~iit / Pl: ~ați, ~e / E: înfia] 1 Adoptat. 2 (Pex) Luat de suflet.

ÎNFIÁT, -Ă, înfiați, -te, adj. (Despre un copil) Adoptat. Copil înfiat. – Pronunțat: -fi-at.

ÎNFIÁ, înfiez, vb. I. Tranz. A adopta (cu forme legale) un copil. [Pr.: -fi-a] – În + fiu.

ÎNFIÁ, înfiez, vb. I. Tranz. A adopta (cu forme legale) un copil. [Pr.: -fi-a] – În + fiu.

înfia vt [At: ALECSANDRI, ap. TDRG / P: ~fi-a~ / V: (înv) ~fii / Pzi: ~iez / E: în- + fiu] 1 A adopta cu forme legale un copil. 2 (Nob) A-și însuși cuvinte, păreri etc.

ÎNFIÁ, înfiez, vb. I. Tranz. A adopta (un copil), a lua de suflet. Era înfiată de el. CAMIL PETRESCU, O. II 158. Îmi propun să iau cu mine în Europa... pe arabul acest mic. – Vrei poate să-l înfiezi? ALECSANDRI, O. P. 349. – Pronunțat: -fi-a.

A ÎNFIÁ ~éz tranz. (copii) A primi în familie cu drept de copil legitim; a lua de suflet; a adopta. [Sil. -fi-a] /în + fiu

înfià v. a lua drept fiu, a adopta de fiu.

înfiéz v. tr. (d. fiŭ). Adopt ca fiŭ, ĭaŭ de suflet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfiá (a ~) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 înfiáză, 1 pl. înfiém (-fi-em); conj. prez. 3 înfiéze; ger. înfiínd (-fi-ind)

înfiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. înfiéz, 3 sg. și pl. înfiáză, 1 pl. înfiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. înfiéze; ger. înfiínd (sil. -fi-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFIÁT adj. (JUR.) adoptiv. (Copil ~.)

ÎNFIAT adj. (JUR.) adoptiv. (Copil ~.)

ÎNFIÁ vb. (JUR.) a adopta. (A ~ un nou-născut.)

ÎNFIA vb. (JUR.) a adopta. (A ~ un nou-născut.)[1]

  1. În original, cuv. greșit accentuat: înfia. LauraGellner

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înfia, înfiez v. t. a aresta.

Intrare: înfiat
înfiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfiat
  • ‑nfiat
  • înfiatul
  • înfiatu‑
  • ‑nfiatul
  • ‑nfiatu‑
  • înfia
  • ‑nfia
  • înfiata
  • ‑nfiata
plural
  • înfiați
  • ‑nfiați
  • înfiații
  • ‑nfiații
  • înfiate
  • ‑nfiate
  • înfiatele
  • ‑nfiatele
genitiv-dativ singular
  • înfiat
  • ‑nfiat
  • înfiatului
  • ‑nfiatului
  • înfiate
  • ‑nfiate
  • înfiatei
  • ‑nfiatei
plural
  • înfiați
  • ‑nfiați
  • înfiaților
  • ‑nfiaților
  • înfiate
  • ‑nfiate
  • înfiatelor
  • ‑nfiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfiat, înfiaadjectiv

  • 1. Care devine fiu sau fiică prin înfiere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Copil înfiat. DLRLC
etimologie:
  • vezi înfia DEX '09 DEX '98

înfia, înfiezverb

  • 1. A adopta (cu forme legale) un copil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: adopta
    • format_quote Era înfiată de el. CAMIL PETRESCU, O. II 158. DLRLC
    • format_quote Îmi propun să iau cu mine în Europa... pe arabul acest mic. – Vrei poate să-l înfiezi? ALECSANDRI, O. P. 349. DLRLC
etimologie:
  • În + fiu DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.