12 definiții pentru înecăcios

din care

Explicative DEX

ÎNECĂCIÓS, -OÁSĂ, înecăcioși, -oase, adj. Care îneacă (4); sufocant. ♦ (Despre alimente) Care se înghite cu greutate. [Var.: necăciós, -oásă adj.] – Îneca + suf. -ăcios.

ÎNECĂCIÓS, -OÁSĂ, înecăcioși, -oase, adj. Care îneacă (4); sufocant. ♦ (Despre alimente) Care se înghite cu greutate. [Var.: necăciós, -oásă adj.] – Îneca + suf. -ăcios.

înecăcios, ~oa a [At: MOXA, 380/29 / S și: (înv) înne~ / Pl: ~oși, ~oase / E: îneca + -ăcios] 1 Sufocant. 2 (D. alimente) Care se înghite cu greutate.

ÎNECĂCIÓS, -OÁSĂ, înecăcioși, -oase, adj. Care îneacă, care înăbușă; sufocant. Tuse înecăcioasă.În norul înecăcios de pulbere, căruța cu cei doi trecu. DUMITRIU, N. 227. Se întunecă, lăsînd numai dupe dînsele fum negru și înecăcios. ODOBESCU, S. II 541. ♦ (Despre alimente) Care se înghite cu anevoie, dînd o senzație de sufocare. Pepenii galbeni, după tăria miezului și după dulceața ce o au, se numesc: scorțoși, cînd sînt tari și dulci, înecăcioși, cînd nu se pot înghiți lesne. PAMFILE, A. R. 175. Pere înecăcioase. ȘEZ. V 68. – Variantă: necăciós, -oásă (CARAGIALE, S. 100) adj.

ÎNECĂCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care îneacă; sufocant; înăbușitor. Gaz ~. 2) (despre alimente) Care se înghite cu greu. /a îneca + suf. ~ăcios

înecăcĭós, -oásă adj. Care te îneacă, te asfixiază orĭ îțĭ stă în gît: un fum înecăcĭos, o gutuĭe înecăcĭoasă.

NECĂCIÓS, -OÁSĂ adj. v. înecăcios.

NECĂCIÓS, -OÁSĂ adj. v. înecăcios.

înnecăcios a. care înneacă lesne, care înnăbușe.

Ortografice DOOM

înecăciós adj. m., pl. înecăcióși; f. înecăcioásă, pl. înecăcioáse

înecăciós adj. m., pl. înecăcióși; f. sg. înecăcioásă, pl. înecăcioáse

necăciós v. înecăciós

Relaționale

ÎNECĂCIÓS adj. v. asfixiant.

ÎNECĂCIOS adj. asfixiant, înăbușitor, sufocant, (rar) înecător, (înv. și pop.) nădușitor, (pop.) năbușitor. (O atmosferă ~.)

Intrare: înecăcios
înecăcios adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înecăcios
  • ‑necăcios
  • înecăciosul
  • înecăciosu‑
  • ‑necăciosul
  • ‑necăciosu‑
  • înecăcioa
  • ‑necăcioa
  • înecăcioasa
  • ‑necăcioasa
plural
  • înecăcioși
  • ‑necăcioși
  • înecăcioșii
  • ‑necăcioșii
  • înecăcioase
  • ‑necăcioase
  • înecăcioasele
  • ‑necăcioasele
genitiv-dativ singular
  • înecăcios
  • ‑necăcios
  • înecăciosului
  • ‑necăciosului
  • înecăcioase
  • ‑necăcioase
  • înecăcioasei
  • ‑necăcioasei
plural
  • înecăcioși
  • ‑necăcioși
  • înecăcioșilor
  • ‑necăcioșilor
  • înecăcioase
  • ‑necăcioase
  • înecăcioaselor
  • ‑necăcioaselor
vocativ singular
plural
necăcios adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necăcios
  • necăciosul
  • necăciosu‑
  • necăcioa
  • necăcioasa
plural
  • necăcioși
  • necăcioșii
  • necăcioase
  • necăcioasele
genitiv-dativ singular
  • necăcios
  • necăciosului
  • necăcioase
  • necăcioasei
plural
  • necăcioși
  • necăcioșilor
  • necăcioase
  • necăcioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înecăcios, înecăcioaadjectiv

  • 1. Care îneacă (4.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tuse înecăcioasă. DLRLC
    • format_quote În norul înecăcios de pulbere, căruța cu cei doi trecu. DUMITRIU, N. 227. DLRLC
    • format_quote Se întunecă, lăsînd numai dupe dînsele fum negru și înecăcios. ODOBESCU, S. II 541. DLRLC
    • 1.1. (Despre alimente) Care se înghite cu greutate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pepenii galbeni, după tăria miezului și după dulceața ce o au, se numesc: scorțoși, cînd sînt tari și dulci, înecăcioși, cînd nu se pot înghiți lesne. PAMFILE, A. R. 175. DLRLC
      • format_quote Pere înecăcioase. ȘEZ. V 68. DLRLC
etimologie:
  • Îneca + sufix -ăcios. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.