2 definitzii pentru indrica

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

indrica vr [At: DOINE 181 / Pzi: indric / E: in + dric] (Pop) A se forma.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

indricá pers. 3 sg. indrík vb. I (reg. inv.; despre nori) a se ridica.

Intrare: indrica
verb (V10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • indrica
  • ‑ndrica
  • indricare
  • ‑ndricare
  • indricat
  • ‑ndricat
  • indricatu‑
  • ‑ndricatu‑
  • indricand
  • ‑ndricand
  • indricandu‑
  • ‑ndricandu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • indrik
  • ‑ndrik
(sa)
  • indrice
  • ‑ndrice
  • indrica
  • ‑ndrica
  • indrica
  • ‑ndrica
  • indricase
  • ‑ndricase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • indrik
  • ‑ndrik
(sa)
  • indrice
  • ‑ndrice
  • indricau
  • ‑ndricau
  • indricara
  • ‑ndricara
  • indricasera
  • ‑ndricasera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)