opțiuni
  • info

13 definiții pentru încornora

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCORNORÁ, încornorez, vb. I. Tranz. A pune coarne. ♦ Fig. A exagera, a deforma realitatea; a înflori. ♦ Fig. (Fam.) A-și înșela soțul sau soția. – Din încornorat (derivat regresiv).

ÎNCORNORÁ, încornorez, vb. I. Tranz. A pune coarne. ♦ Fig. A exagera, a deforma realitatea; a înflori. ♦ Fig. (Fam.) A-și înșela soțul sau soția. – Din încornorat (derivat regresiv).

încornora vt [At: CANTEMIR, IST. 103 / V: (înv; cscj) ~nări, (înv) ~nura / Pzi: ~rez / E: încornorat drr] 1 A pune cuiva coarne1. 2 (Pop; fig) A deforma realitatea Si: a exagera, a înflori. 3 (Fam; fig) A-și înșela soțul sau soția.

ÎNCORNORÁ, încornorez, vb. I. Tranz. 1. A adăuga unei povestiri, unei întîmplări amănunte născocite, a exagera faptele, a deforma adevărul; a înflori, a umfla. Mă, Tudore, n-o mai încornora și tu așa! zise nevasta lui Pațanghel. PREDA, Î. 78. Nu-i era de ajuns cum le încornora toate cîte le auzea și le vedea. CARAGIALE, O. III 34. Încornorează țînțarul, De ți-l face cît magarul. PANN, P. V. I 28. 2. (Familiar, cu privire la soți) A înșela, a pune coarne.

A ÎNCORNORÁ ~éz tranz. 1) (fapte relatate) A denatura prin adăugare de elemente născocite. 2) pop. (soți) A jigni prin încălcarea fidelității conjugale; a înșela. /în + corn

încornorá v. 1. a pune coarne; 2. fig. a exagera: cum le încornora toate câte le auzia CAR.

cornoréz și înc- v. tr. Pun coarne. Fig. Amplific, exagerez: încornorez o povestire.

încornoréz, V. cornorez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încornorá (a ~) vb., ind. prez. 3 încornoreáză

încornorá vb., ind. prez. 1 sg. încornoréz, 3 sg. și pl. încornoreáză

încornorez, -rat prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCORNORÁ vb. v. exagera, înșela, trăda.

încornora vb. v. EXAGERA. ÎNȘELA. TRĂDA.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

încornora, încornorez v. t. a-și înșela soțul sau soția

Intrare: încornora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încornora
  • ‑ncornora
  • încornorare
  • ‑ncornorare
  • încornorat
  • ‑ncornorat
  • încornoratu‑
  • ‑ncornoratu‑
  • încornorând
  • ‑ncornorând
  • încornorându‑
  • ‑ncornorându‑
 singular plural
  • încornorează
  • ‑ncornorează
  • încornorați
  • ‑ncornorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încornorez
  • ‑ncornorez
 (să)
  • încornorez
  • ‑ncornorez
  • încornoram
  • ‑ncornoram
  • încornorai
  • ‑ncornorai
  • încornorasem
  • ‑ncornorasem
a II-a (tu)
  • încornorezi
  • ‑ncornorezi
 (să)
  • încornorezi
  • ‑ncornorezi
  • încornorai
  • ‑ncornorai
  • încornorași
  • ‑ncornorași
  • încornoraseși
  • ‑ncornoraseși
a III-a (el, ea)
  • încornorează
  • ‑ncornorează
 (să)
  • încornoreze
  • ‑ncornoreze
  • încornora
  • ‑ncornora
  • încornoră
  • ‑ncornoră
  • încornorase
  • ‑ncornorase
plural I (noi)
  • încornorăm
  • ‑ncornorăm
 (să)
  • încornorăm
  • ‑ncornorăm
  • încornoram
  • ‑ncornoram
  • încornorarăm
  • ‑ncornorarăm
  • încornoraserăm
  • ‑ncornoraserăm
  • încornorasem
  • ‑ncornorasem
a II-a (voi)
  • încornorați
  • ‑ncornorați
 (să)
  • încornorați
  • ‑ncornorați
  • încornorați
  • ‑ncornorați
  • încornorarăți
  • ‑ncornorarăți
  • încornoraserăți
  • ‑ncornoraserăți
  • încornoraseți
  • ‑ncornoraseți
a III-a (ei, ele)
  • încornorează
  • ‑ncornorează
 (să)
  • încornoreze
  • ‑ncornoreze
  • încornorau
  • ‑ncornorau
  • încornorară
  • ‑ncornorară
  • încornoraseră
  • ‑ncornoraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încornora, încornorezverb

  • 1. A pune coarne. DEX '98 DEX '09
    • 1.1. figurat A deforma realitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: exagera umfla înflori
      • format_quote Mă, Tudore, n-o mai încornora și tu așa! zise nevasta lui Pațanghel. PREDA, Î. 78. DLRLC
      • format_quote Nu-i era de ajuns cum le încornora toate cîte le auzea și le vedea. CARAGIALE, O. III 34. DLRLC
      • format_quote Încornorează țînțarul, De ți-l face cît magarul. PANN, P. V. I 28. DLRLC
    • 1.2. figurat familiar A-și înșela soțul sau soția. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: trăda înșela
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.