țifră² sf vz cifră

țifră¹ [At: VICIU, COL. 129 / E: mg cifra] 1 ain (Reg; d. obiecte de îmbrăcăminte) Împodobit în exces și fără gust. 2 sfs Vacă. 3 sfs (Trs; Mar; de obicei art) Oaie. 4 sfs (Trs; Mar; de obicei art) Cățea. 5 ain (Reg; d. oi) Cu coarne lungi. corectată

țifră f. V. cifră.

țífră, V. cifră.

*cífră f., pl. e (it. cifra, fr. chiffre, mlat. cifrum, cifra, d. ar. șifr, zero, tradus după indianu sûnya, deșert, vid. V. zero). Număr (semn): cifrele arabe le-aŭ înlocuit pe cele romane. Suma (valoarea) unuĭ lucru: cifra cheltuĭelilor. – Și țifră (rus. cifra, germ. ziffer). Cifrele arabe fură cunoscute în Francia în sec. 10. Cifrele romane sînt reprezentate pin literele I, V, X, L, C, D, M, care valorează 1, 5, 10, 50, 100, 500, 1000.

țifră, țifre, s.f. – (reg.) 1. Oaie. 2. Cățea. (Trans., Maram.). – Din magh. cifra „zorzonat” (MDA).

țifră, -e, s.f. – 1. Oaie. 2. Cățea. – Din magh. cifra (MDA).