ZDRENȚĂRÓS, -OÁSĂ, zdrențăroși, -oase, adj. 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe, rupt, zdrențuit. Țăranii erau mai mult bărbați, toți ghemuiți în cojoacele lor zdrențăroase, pe marginea peronului. DUMITRIU, N. 70. 2. (Despre oameni) îmbrăcat în zdrențe. Un vagabond zdrențăros, trecînd pe stradă, s-a oprit și privește cu jind... la blana călduroasă a parvenitului. ANGHEL-IOSIF, C. L. 234. Geaba harnic, sănătos, Dac-ai umbla zdrențăros. BIBICESCU, P. P. 117. ◊ (Substantivat) Burghezia a rîs, la început, părîndu-i-se foarte cu haz lupta zdrențăroșilor. PAS, Z. IV 150. – Variante: zdrențerós, -oásă (STANCU, D. 85), zdrențurós, -oásă (PAS, Z. F 201), stremțurós, -oásă (CREANGĂ, P. 190), strențurós, -oásă (HOGAȘ, M. N. 119, SEVASTOS, N. 36) adj.