vărărie² sf [At: H X, 507 / Pl: ~ii / E: vărar + -ie] (Mol) Meseria vărarului (1).

vărărie¹ sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~ii / E: var² + -ărie] 1 Loc unde se extrage piatra-de-var. 2 Locul și instalațiile destinate producerii manuale sau mecanizate a varului² (1). 3 Depozit de var² (1) . 4 Loc de unde se cumpără var² (1).

vărărie s.f. Locul de unde se extrage piatra de var. ♦ Locul și instalațiile folosite pentru fabricarea manuală sau mecanizată a varului. ♦ Locul unde se depozitează sau unde se vinde varul. • pl. -ii. g. -d. -iei. /var + -ărie.

VĂRĂRÍE, vărării, s. f. Loc de unde se extrage piatră de var; locul și instalațiile pentru fabricarea varului; locul unde se depozitează sau se vinde varul. Mătușa Săftica... atîta ungea casa și-o văruia încît chiar moș Neculcea, așa necîrtitor cum era, tot bănuia, zicînd că-i trebuie vărărie la poartă. CONTEMPORANUL, VI 97. A venit Vîrvăra Și-a luat pe Tudora Și-a dus-o la vărărie Și-a învățat-o cojocărie (Uliul și găina). GOROVEI, C. 376.

VĂRĂRÍE ~i f. 1) Loc de unde se extrage piatra de var. 2) Loc unde se arde piatra de var. 3) Loc unde se păstrează varul; depozit de var. [G.-D. vărăriei] /var + suf. ~ărie

vărărie f. locul unde se vinde var.

vărăríe f. (d. var). Fabrică orĭ prăvălie de var.

vărăríe s. f., art. vărăría, g.-d. art. vărăríei; pl. vărăríi, art. vărăríile

vărăríe s. f., art. vărăría, g.-d. art. vărăríei; pl. vărăríi, art. vărăríile