VENÍT A (1) venituri s. n. (2) venitzi te s. m. shi f. 1. S. n. Ceea ce se obtzine din desfashurarea unei activitatzi din plasarea unei sume de bani etc.; cashtig beneficiu. ◊ Venit natzional = indicator macroeconomic al rezultatelor activitatzii (anuale) reprezentand suma veniturilor incasate de factorii de productzie care participa direct sau indirect la productzie. 2. S. m. shi f. Persoana care vine se prezinta undeva la cineva. ◊ Nouvenit = persoana sosita de curand undeva la cineva. V. veni.

venit² ~a [At: COD. VOR.² 74^r/6 / Pl: ~itzi ~e / E: veni] 12 smf a (Ivp) (Persoana) care sa deplasat din alte locuri (shi este considerata straina in locul in care a ajuns sau sa stabilit). 34 smf a (Ivp) (Persoana) care a ajuns intrun anumit loc. 56 smf a (Persoana) care se prezinta la cineva undeva. 7 smf (Is) Nou ~ Persoana sosita de curand la cineva undeva. 8 smf (Ias) Persoana care a aderat recent la o orientare ideologica artistica politica etc. 9 smf (Ias) (Persoana) care ia prima oara contact cu ceva. 10 smf (Rar; ias) Copil nascut de curand Si: nounascut. 11 smf (Is) (Cel) intai (sau dintai) ~ Persoana care ajunge prima intrun loc. 12 smf (Prt; ias) Persoana nesemnificativa. 13 a (Ie) (A fi) bine (sau rar bun) ~ (A fi) primit cu placere. 14 a (Iae) (A fi) util. 14 a (Iae) (A fi) oportun.

venit¹ sn [At: COD. VOR². 71^v/9 / V: (inv) ~net (ivp) ~a sf / Pl: (1422) ~uri (ivr) ~e / E: veni] 12 Venire (12). 3 Venire (6). 4 (Is) Bun ~ Formula de salut prin care se exprima multzumirea in legatura cu sosirea cuiva. 5 (Inv; in religia creshtina; is) Intaiul ~ Intruparea Fiului lui Dumnezeu. 6 (Inv; in religia creshtina; ias) Viatza pe pamant (cu chip de om) a Fiului lui Dumnezeu. 7 (Inv; in religia creshtina; shis ~ul al doilea) Cea de a doua aparitzie a Fiului lui Dumnezeu k judecator suprem la sfarshitul lumii. 8 (Inv; in religia creshtina; shi ias) Judecata de apoi. 9 (Inv; in religia creshtina; shi ias) Sfarshitul lumii. 10 (Inv) Venire (22). 1112 (Pop) Venire (2425). 13 (Ivr) Venire (31) la domnie. 14 (Uneori cu determinari care indica sursa provenientza) Totalitate a mijloacelor baneshti sau materiale rezultate (intro perioada de timp) din exploatarea unei proprietatzi Vz renta. 15 Mijloace materiale sau baneshti care provin dintro anumita sursa Si: beneficiu (1) cashtig (6) produs profit² (reg) mirishug (inv) product spor ghelir. 16 (Is) ~ natzional Parte a produsului economiei natzionale dintro perioada de timp care ramane dupa scaderea cheltuielilor de productzie. 17 Bunuri provenite din dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului concesionate. 19 Remuneratzie obtzinuta in urma prestarii unei activitatzi a practicarii unei profesiuni Si: leafa retributzie salariu. 20 (Ivr) Sursa de venit. 21 (Imp) Fond (19). 22 (Nob) Prada.

venit¹ s. n. I (econ.) Ceea ce revine unei persoane sau unei institutzii intreprinderi societatzi comerciale etc. din prestarea unei activitatzi din investirea unei sume de bani din exploatarea unei proprietatzi (funciare imobiliare etc.); cishtig beneficiu. ◊ Venit natzional = indicator macroeconomic al rezultatelor activitatzii (anuale) reprezentind suma veniturilor incasate de proprietarii factorilor de productzie care participa direct sau indirect la procesul de productzie. Venit global = totalitatea sumelor obtzinute de o persoana in cursul unui an fiscal. ♦ Ceea ce se obtzinea din dreptul de a exploata anumite servicii sau bunuri concesionate. II 1 Sosire a cuiva la un moment dat intrun anumit loc (care reprezinta punctul final al deplasarii). 2 Deplasare catre cineva sau ceva; parcurgere a unui traseu pentru a ajunge la un anumit loc la o ashezare etc. 3 (pop.) Revenire intrun loc in care a mai fost; inapoiere. Nui vreme de venit. 4 (bis.; shi Intiiul Venit) Intrupare a lui Dumnezeu in Iisus Hristos Fiul Lui; viatza pe pamint a Fiului lui Dumnezeu. ♦ (shi Venitul al Doilea) Cea de a doua venire a lui Iisus Hristos k judecator suprem la sfirshitul lumii. • pl. uri. shi (inv. pop.) venita s.f. /v. veni.

venit² a s.m. s.f. adj. 1 (Persoana) care sa deplasat din alte locuri (shi este considerata straina in locul in care a ajuns sau sa stabilit). 2 (Persoana) care vine care se prezinta undeva la cineva. ◊ (subst.) Nouvenit = a) persoana sosita de curind undeva la cineva; b) persoana care sa incadrat recent intrun curent de idei intro orientare artistica sau care ia prima data contact cu ceva etc.; c) copil nascut de curind; nounascut. ◊ Expr. (A fi) bine venit = a) (a fi) primit cu placere (a fi) agreat; b) (a fi) util avantajos potrivit. • pl. tzi te. /v. veni.

VENÍT A (1) venituri s. n. (2) venitzi te s. m. shi f. 1. S. n. Suma de bani care revine unei persoane sau firme dintro activitate prestata sau din proprietatea detzinuta intro perioada de timp; cashtig beneficiu. ◊ Venit natzional = indicator macroeconomic al rezultatelor activitatzii (anuale) reprezentand suma veniturilor incasate de posesorii factorilor de productzie care participa direct sau indirect la productzie. 2. S. m. shi f. Persoana care vine se prezinta undeva la cineva. ◊ Nou venit = persoana sosita de curand undeva la cineva. V. veni.

VENÍT² A venitzi te s. m. shi f. (In expr.) Nou venit = persoana sosita de curind. Se rapezi k fulgerul la noul venit care scosese al doilea pistol. NEGRUZZI S. I 21.

VENÍT¹ venituri s. n. Produs periodic al unui fond al unui capital. V. beneficiu profit (2). Traia la Botoshani din venind a citorva mii de lei lasatzi de batrinul Eminovici. CALINESCU E. 40. Pe linga asta avea shun venit... k sa poata trai shi iarna sa lucreze sa scrie. VLAHUTZA O. A. III 35. Venitul meu slava domnului mi lam pastrat. CARAGIALE O. III 61. ◊ Venit natzional = a) (in capitalism) intreaga masa de obiecte de consum individual produse in decursul unui an shi partea din mijloacele de productzie destinata largirii productziei; b) (in socialism) suma totala a mijloacelor de consum shi de productzie produse in tzara shi destinate satisfacerii nevoilor societatzii shi largirii productziei socialiste. Venitul natzional al societatzii socialiste apartzine oamenilor muncii shi se repartizeaza in interesul lor. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 10 30. Venit global v. global. ♦ Cishtigul realizat din practicarea unei profesiuni.

VENÍT² ~ta (~tzi ~te) shi substantival Care vine; care se prezinta undeva. ◊ Nou ~ persoana sosita de curand undeva. Bun ~! formula de salut adresata celui sosit de undeva. /v. a veni

VENÍT¹ ~uri n. 1) Volumul surselor materiale sau baneshti care i revine unui stat unei intreprinderi unui particular etc. pe o anumita perioada de timp. ◊ ~ natzional totalitate a bunurilor obtzinute in economia natzionala intro anumita perioada de timp. /v. a veni

venit n. 1. fapta de a veni: bun venit! 2. ceea ce produce anual o moshie un capital un post etc

*venít n. pl. urĭ. 1. Actziunea de a veni: a ura cuĭva bun venit (adica „sa fie bine venit sa aĭba buna venire”). 2. (dupa fr. revenu). Produs anual saŭ lunar al uneĭ moshiĭ case functziunĭ sume de banĭ: un mare venit.

BÍNE adv. s. n. I. Adv. 1. In mod prielnic in mod favorabil avantajos util. ◊ Expr. A(i) prinde (cuiva) bine (un lucru o invatzatura o intamplare) = ai fi de folos ai fi prielnic. A(i) veni cuiva bine (sa...) = a(i) veni cuiva la indemana; a fi avantajat de o situatzie prielnica. ◊ (In formule de salut) Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sanatoshi)! Fii (sau fitzi) bine venit (venitzi)! Bine team (sau vam) gasit (sanatos sanatoshi)! ◊ (Referitor la sanatate) A se simtzi bine. A(i) face (cuiva) bine (mancarea bautura plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce) nu tzie bine? = a) (ce) nu eshti sanatos! te simtzi rau?; b) (ce) eshti nebun? nu eshti in toate mintzile? 2. In concordantza cu regulile eticii sociale in mod cuviincios cum se cere cuminte. Sa te portzi bine cu oricine. ◊ Expr. (Fam. shi ir.) Bine tzia facut! = asha trebuia asha se cuvenea satzi faca (pentru purtarea ta urata condamnabila)! ♦ In concordantza cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil frumos minunat. Canta shi danseaza bine. Cu rochia asta itzi sta bine ◊ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat placut la vedere. ♦ In concordantza cu adevarul cu corectitudinea; clar precis exact. Vezi bine k asha stau lucrurile. Sa shtiu bine k mor shi nu ma las pana numi aflu dreptatea! ◊ Dea binelea = deadevarat cu adevarat. ♦ (Avand valoarea unei afirmatzii) Bine am sa procedez cum vrei tu! ◊ Expr. (K) bine zici = (k) zici asha cum trebuie. Ei bine... = dupa cum spuneam... ♦ Cu grija cu atentzie. Uitate bine shi invatza. 3. Deplin in intregime complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani shi mai bine. ♦ Mult shi prielnic. A plouat bine. A mancat shi a baut bine. ◊ Compuse: binecrescut = care a primit o buna educatzie cu maniere frumoase cuviincios; binecunoscut = celebru; binevenit = care vine la momentul potrivit agreat oportun; a carui sosire face placere. II. S. n. 1. Ceea ce este util favorabil prielnic ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care actzioneaza in folosul in sprijinul celor din jurul sau care ajuta pe cei din jurul sau. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Satzi (sau sa va) fie de bine! = a) satzi (sau sa va) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greshit) impotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lauda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blandetze cu intzelegere cu bunavointza fatza de cineva suparat irascibil sau indarjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei k shtiintza. Lat. bene (sensul II 3 calc dupa gr. agathós germ. das Gut).

DÚCE¹ duc vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva intrun anumit loc a lua ceva sau pe cineva dintrun loc shi al pune intraltul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa = a conduce un mort la locul de inmormantare. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce al indruma al introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = ai promite (cuiva) mereu ceva amanand indeplinirea promisiunii; a inshela (pe cineva) facandui promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau de nas cu cobza cu preshul) = a inshela a amagi (cu promisiuni mincinoase). A se lasa dus de ganduri (de visare etc.) = a se lasa cuprins copleshit de ganduri. Al duce pe cineva gandul (sau mintea capul) la ceva = ai veni cuiva ceva in minte; a se pricepe (sa faca ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge intrun anumit loc a da in... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gura. 4. A transmite veshti vorbe raspunsuri salutari etc. 5. Ashi petrece viatza zilele etc. intrun anumit fel; a trai. ◊ Expr. A o duce in... = a nu mai inceta cu... a o tzine in... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi pe moarte. 6. A indura a suporta a rabda a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi ingrijorat sa nu (i) se intample ceva rau; b) a se interesa a se ocupa indeaproape (de cineva sau de ceva). A(i) duce dorul = a) ai fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. 7. A purta razboaie lupte tratative etc. 8. A depune a presta o munca. ◊ Expr. A (o) duce la capat (sau la indeplinire la bun sfarshit) = a indeplini (in bune conditzii) ceva. 9. A trage a trasa linii. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a pleca undeva sau catre cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge undeva repede fara ocol. (Pop.) A se duce dupa cineva = a se marita. A se tot duce = a merge fara incetare. A se duce cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) = a merge unde vrea unde poate oriunde. A se duce de rapa = a se prapadi a se distruge; a se cheltui; a decadea. Dutencolo! = exclamatzie prin care se exprima neincrederea fatza de ceea ce spune cineva. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului! (Substantivat) Dutevino = mishcare continua (shi intensa) incoace shi incolo. (Pop.) Ducase pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda a cutreiera (fara tzinta). ♦ A pluti pe apa sau a zbura in aer. 2. (Despre veshti zvonuri etc.) A se raspandi a se imprashtia. 3. Fig. A trece; a disparea. 4. A muri; a se sfarshi. III. Intranz. A rezista la... Lat. ducere.

VENÍ vin vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa inspre persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; a se apropia de un loc de o ashezare; p. ext. a merge a trece pe langa sau printrun anumit loc. ◊ Expr. Dutevino subst. = mishcare circulatzie intensa neintrerupta shi in ambele sensuri. Vinoncoace subst. = a) farmec dragalashenie atractzie irezistibila; b) (rar) ademenire ispita pacat. ♦ A merge impreuna cu cineva sau in urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni dupa cineva = a se casatori cu cineva. ♦ A intra (in locul in spatziul unde se afla vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni in slujba = a se angaja a intra in slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda a se revarsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = ashi ridica mult nivelul a se umfla a creshte a se revarsa. ♦ A se deplasa la suprafatza apei dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat. ♦ A merge a se deplasa a zbura prin aer dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat. ♦ A navali asupra sau impotriva cuiva. 2. A sosi a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintrun punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se nashte. ♦ (Despre obiecte) A fi adus trimis expediat de cineva de undeva. ♦ (Despre publicatzii) A sosi periodic undeva a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote cuvinte mirosuri etc.) A ajunge (pana) la persoana care vorbeshte sau la fiintza despre care se vorbeshte ori intrun loc determinat. 3. A se duce in vizita (sau in treacat) la cineva sau undeva a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a aparea a se ivi. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile = a plange sau a fi gata sa planga. Ai veni (cuiva) in (sau prin) minte (sau cap) = a se gandi dintrodata la ceva ashi aminti de ceva. Cei vine cuiva pe limba = ce exprima cineva spontan shi fara discernamant intrun moment de surescitare. Cum (sau ce) i vine cuiva la gura = cu termeni ireverentzioshi cu insulte. 4. A urma dupa altcineva sau dupa altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna saptamana etc.) ce vine = anul (sau luna saptamana etc.) care urmeaza imediat dupa cea in curs. ♦ A urma in grad sau in rang dupa...; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa... 5. Ashi avea originea; a proveni a purcede; a izvori; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (k o consecintza). 6. A sosi in locul unde trebuie sa se afle unde se cuvine sa fie unde este ashteptat. ◊ Expr. (Asha sau acum) mai vii deacasa = incepi sa intzelegi sa fii mai conciliant mai ingaduitor. Ai veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli a se cumintzi. Ai veni inima la loc sau ashi veni in fire = a se calma a se linishti. Ai veni (cuiva) numele = a muri (undeva departe). (In imprecatzii) Venitziar numele! 7. (Despre ashezari locuri constructzii) A fi situat intrun anumit loc sau intro anumita pozitzie. ♦ A ajunge pana la...; a atinge. 8. A se vedea a se pomeni a ajunge intro anumita pozitzie situatzie stare. ◊ Expr. A veni in nas = a cadea (cu fatza in jos). Ai veni (cuiva) nu shtiu cum se spune cand cineva se afla intro situatzie neplacuta jenanta penibila. A veni la putere = a prelua puterea politica intro tzara. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discutzia la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvantul la spusele) cuiva = a recunoashte (prin desfashurarea ulterioara a lucrurilor) k prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) sau adeverit k sfaturile care lea dat (fara a fi urmate) au fost bune. Vorba vine se spune despre o afirmatzie care nu corespunde realitatzii. Cum vine asta? se spune pentru ashi arata nedumerirea sau nemultzumirea in legatura cu ceva. 9. (Despre intamplari evenimente fenomene) A se produce a se intampla a avea loc. ♦ (Despre unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de cand...) = se implineshte un an (de cand...). Ai veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre ganduri sentimente senzatzii etc.) A cuprinde a pune stapanire a preocupa pe cineva. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) totzi dracii = a se infuria a se mania. Ce tzia venit (sa... sau de...)? se spune cand cineva face un lucru ciudat nepotrivit nesabuit. Cum i vine (cuiva) = cum i place cum vrea cum i convine. Ai veni (cuiva) la indemana (sau la socoteala) = ai conveni ai fi pe plac. 11. (Despre incaltzaminte imbracaminte) A fi pe masura cuiva a se potrivi; p. ext. ai shedea cuiva bine (sau rau). ♦ (Inv. in constructzii negative) A se potrivi a cadra. 12. Ai reveni sau a i se cuveni ceva (de drept printro impartzeala etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei masuratori al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla intro anumita legatura de dependentza de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. shi: (pop.) viu] Lat. venire.

binevenít ~a a [At: MDENC / Pl: ~itzi ~e / E: bine + venit dupa fr bienvenu] Oportun.

duce³ [At: COD. VOR.² 17^r/3 / Pzi: duc; imt du; par: dus (inv) dush / E: ml duco ere] 1 vt (C.i. obiecte fiintze etc.) A tzine sau a sustzine in maini pe spate pe umar etc. transportand (undeva in alta parte) Si: a purta a transporta (fam) a cara (1). 2 vt (Cu determinari k „de afara”) A scoate din locul unde se afla. 3 vt (Cu determinari precedate de pp „in”) A face sa intre sa patrunda. 4 vt (Cu determinari precedate de pp „in”) A scufunda. 5 (C.i. oameni) A sprijini sa nu cada din mers. 6 vt (C.i. oameni mortzi) A transporta la biserica spre locul de inmormantare. 7 vt (C.i. mancare obiecte necesare etc.) A avea asupra sa (purtand cu sine pentru a folosi la nevoie). 8 vrp (Ivr; cu complementul „capul”) A taia. 9 vt (D. vehicule) A deplasa (1) dintrun loc in altul Si: a transporta (fam) a cara. 10 vr (D. oameni) A se deplasa (1) dintrun loc in altul cu un vehicul Si: a se transporta (fam) a se cara. 11 vt (C.i. vehicule) A face sa se deplaseze tragandul dupa sine. 12 vt A face sa se deplaseze prin alunecare pe apa sau plutire in aer. 13 vt (C.i. obiecte) A lua cu sine shi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a preda) 14 vt A face sa ajunga undeva. 15 vt A oferi cuiva (in semn de atentzie de bunavointza etc.). 16 vt A da (1) in dar. 17 vt A pune la dispozitzie. 18 vt (Ivr) A acorda (3). 19 vt A aduce pentru a propune spre cumparare Si: a oferi. 20 vt (C.i. scrisori corespondentza etc.) A face sa ajunga la destinatar. 21 vt A inmana destinatarului. 22 vt (C.i. raspunsuri veshti etc.) A face sa treaca dintrun loc in altul de la o persoana la alta Si: a transmite. 23 vt A aduce la cunoshtintza Si: a comunica (12). 24 vt (C.i. cereri memorii etc.) A inmana cuiva (pentru a lua la cunoshtintza pentru a informa pentru a rezolva etc.) Si: a prezenta. 25 vt (C.i. „salutari” „rugamintzi”) A exprima (1) in mod oral shi direct Si: a transmite a prezenta. 26 vt (C.i. oameni) A lua cu sine conducand dintro parte in alta de la unul la altul sau dintrun loc in altul Si: a conduce a insotzi. 27 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) capul sau mintea ori (rar) mintea shi capul A fi perspicace. 28 (C.i. oameni) A lua cu sine pentru a prezenta inaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop). 29 (C.i. oameni) A lua cu fortza shi a conduce (2) (sub paza) Si: a escorta. 30 vt (C.i. oameni) A lua cu sine purtand din loc in loc. 31 vt (C.i. oameni) A insotzi intro calatorie pe un drum intro actziune. 32 vt (C.i. mortzi) A merge intrun cortegiu funerar. 33 vt (Pfm; c.i. oameni) A pacali. 34 vt (Ie) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau arg cu muia cu shupa) A face cuiva promisiuni amanand mereu (sau mult timp) implinirea lor pentru a obtzine ragaz Si: a taragana a purta cu vorba. 35 vt (Ie) A ~ cu preshul (sau a ~ cu zaharelul a ~ de nas) A pacali. 36 vt (C.i. actziuni ale oamenilor) A avea asupra sa purtand toata raspunderea in luarea de hotarari (intro situatzie dificila) in adoptarea unei atitudini in rezolvarea unei situatzii pentru atingerea unui scop etc. Si: a administra (1) a conduce (4). 37 vt (Inv; c.i. state) A carmui. 38 vt (Inv c.i. armate) A conduce in lupta. 39 vt (Inv; c.i. oameni) A aduce cu (fortza) intro anumita situatzie. 40 vt A determina sa actzioneze intrun anumit fel. 41 vt (C.i. copii) A inscrie la cursurile unei trepte de invatzamant. 42 vt (C.i. animale) A dirija sa mearga intro anumita directzie Si: a mana. 43 vt (C.i. vehicule) A conduce. 44 vi (D. drumuri cu determinari locale) A ajunge intrun anumit loc Si: a o lua spre a da in. 45 vt (D. trepte scari) A urca la alt nivel. 46 vt (D. trepte scari) A cobori la alt nivel. 47 vt (D. ushi portzi etc.) A face posibila intrarea intrun spatziu. 48 vt (Fig; c.i. abstracte) A contribui (3) la aparitzia unei stari la nashterea unei situatzii. 49 vt A avea drept rezultat o stare o situatzie. 50 vt A face sa iasa din starea de repaus de imobilitate. 51 vt A schimba locul pozitzia orientand intro anumita directzie apropiind de... 52 vt A indrepta. 53 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pashii sau ashi ~ pashii A merge spre... 54 vt (C.i. oameni) A determina sa ajunga undeva (in mod real sau imaginar) Si: a imboldi a mana¹ a purta. 55 vt (Fig) A determina sa faca un anumit lucru sa actzioneze intrun anumit fel Si: a indruma a orienta. 56 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) cu gandul la... Al face pe cineva sa se gandeasca la... 57 vt (C.i. viatza traiul zilele etc.) A continua existentza (prin asigurarea conditziilor materiale facand fatza solicitarilor cheltuielilor vietzii) Si: a trai a vietzui. 58 vt (Ie) A o ~ A ramane in viatza. 59 vt (Iae) A trai intrun anumit fel Si: ai merge. 60 vt (Iae) A descurca intro situatzie dificila (a vietzii) Si: a rezista. 61 vt (Ie) A nu o (mai) ~ (mult) A nu mai avea mult de trait. 62 vt (Iae) A fi pe moarte. 63 vt (Ie) A o ~ (cu cineva) A convietzui cu cineva. 64 vt A se ingadui (3) cu cineva Si: a se impaca a se intzelege. 65 vt (Ie) A ~ casa (buna) cu cineva A trai (in buna intzelegere) cu cineva. 66 vt (C.i. viatza traiul) A trai intrun anumit fel Si: a petrece. 67 vt (Ie) A o ~ (inainte sau tot inainte mai departe) in... A nu mai inceta cu... 68 vt (Fig; c.i. durere boala etc. pex necazuri saracie pedepse etc.) A suporta cu rabdare cu resemnare Si: a suferi a rabda. 69 vt (Ie) A ~ grija sau rar vergile (cuiva sau a ceva) A fi ingrijorat sa nu i se intample cuiva ceva rau. 70 vt (Iae) A se interesa de ceva sau cineva. 71 vt (Ie) A ~ dorul sau jindul (cuiva a ceva sau de ceva) Ai fi dor de cineva sau ceva. 72 vt (Iae) A fi dornic de ceva. 73 vt (Pop; ie) A ~ frica (de cineva) Ai fi frica de cineva. 74 vt A ~ lipsa A nu avea in cantitate suficienta. 75 vt (Iae) A simtzi lipsa. 76 vi (D. fiintze de obicei urmat de determinari introduse prin pp „la”) A rezista la foame durere eforturi fizice etc. 77 vi A supravietzui in conditzii foarte grele. 78 vt (C.i. diverse feluri de munci activitatzi servicii) A desfashura sistematic in mod corespunzator prin efort propriu (in etape succesive shi pe un plan larg) Si: a presta a savarshi. 79 vt (Ie) A ~ ceva (pana) la capat sau (rar cap) sau (pana) la (bun) sfarshit A indeplini (in bune conditzii) Si: a desavarshi. 80 vt (Pop; c.i. sarcina) A mentzine in stare normala pana la termen. 81 vt (C.i. abstracte; cu determinari k „mai departe”) A continua o data ce a fost inceput. 82 vt (C.i. linii) A insemna pe o suprafatza Si: a desena a trasa a trage. 83 vt (Inv) A construi (2). 84 vt A se ocupa insistent (sau exclusiv) de... Si: a nu se lasa de... a se tzine de... 85 vt (Inv) A purta. 86 vt (C.i. conversatzii corespondentza etc.) A purta (impreuna) cu altul sau cu altzii ori intre ei Si: a intretzine. 87 vr (D. fiintze de obicei cu determinari locale mai rar finale) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva. 88 vr A parasi pe cineva sau ceva spre a se indrepta in alta parte Si: a porni a pleca. 89 vr A pleca din apropierea cuiva sau a ceva Si: a se indeparta a se retrage. 90 vr (Pop; is) (Euf; ie) Ducase pe pustii (sau reg in bolovani in dubala in tine) Dracul. 91 vr (Mpp; euf; ie) Ducase pe pustii (sau reg in pietre in bolovani) Epilepsie. 92 vr (Pop; ilv) A se ~ dupa... A se marita. 93 vr (Ilv) A se ~ cu gandul (sau inv cu gand) A se gandi. 94 vr (Ie) Dutencolo! Pleaca! 95 vt (Iae) Lasama in pace! 96 vr (Iae) Exprima neincrederea fatza de spusele cuiva. 97 vr (Ie) A se ~ in lume A pleca departe fara sa se shtie unde. 98 vr (Ie) A se ~ cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) A merge unde vrea unde poate oriunde. 99 vr (Ie) A se ~ (fiecare) in (sau la) treaba lui (ori a sa etc.) Ashi relua treburile obishnuite. 100 vr (Iae) Ashi vedea de treburile sale. 101 vr (Cu determinari k „la vale” „in jos” etc.) A se deplasa in jos pe o panta pe un loc inclinat Si: a cobori (34). 102 vr (Cu determinari locale care indica un spatziu inchis) A intra. 103 vr A se afunda (14). 104 vr (D. ochi) A intra in orbite. 105 vr (D. nave; cu determinari k „la fund”) A disparea sub nivelul apei (in urma unei avarii) Si: a se scufunda. 106 vr (Adesea cu compliniri introduse prin pp „asupra” „peste”) A se napusti. 107 vr (Cu determinari k „sus” „la deal” etc.) A urca. 108 vt (Urmat de determinari locale sau finale) A merge spre o anumita tzinta sau cu un anumit scop. 109 vr (Cu determinari nume de fiintza sau cu echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu” „dupa”) A acompania. 110 vr A vizita pe cineva. 111 vr A frecventa (2). 112 vr A se stabili intrun loc. 113 vr (Ivp; adesea cu determinari k „indarat” „inapoi”) A se inapoia. 114 vr A se intoarce acasa. 115 vr (Cu determinari k „afara” „pe afara”) A ieshi. 116 vr A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 117 vr (Pop; cu determinari k „catana” „la catanie”) A se inrola. 118 vr A merge la razboi. 119 vr (D. shtiri zvonuri) A se raspandi in toate partzile Si: a se propaga. 120 vr (Ie) A (i) se ~ (cuiva) pomina (sau faima vestea pop buhul inv minune) A ajunge sa fie cunoscut de totzi. 121 vt (C.i. idei doctrine invatzaturi) A populariza. 122 vr (D. bunuri spirituale) A se transmite din generatzie in generatzie. 123 vr (D. fiintze) A se deplasa. 124 vr (Ie) Dutevino Forfota. 125 vr (Iae) Fie! 126 vr (Cu determinari k „inainte”) A preceda in spatziu. 127 vr (Adesea urmat de determinari k „peste cap” „dea rostogolul” „dea tavalugul”) A aluneca (1) (pe un plan inclinat) rotinduse in jurul lui Si: a se rostogoli. 128 vr (Reg; d. oase incheieturi) A se luxa. 129 vr A colinda din loc in loc. 130 vr A calatori. 131 vr (D. unitatzi de timp) A trece. 132 vr (Euf; d. oameni; adesea cu determinari k „in cer” „de pe pamant” „de pe lume” etc.) A muri. 133 vr A disparea. 134 vr A se pierde. 135 vr A se termina. 136 vr (D. zapada gheatza) A se topi. 137 vr (D. bunuri materiale) A se epuiza (1). 138 vr (D. sume de bani) A se cheltui (1). 139 vr (Fam; d. oameni) A o patzi. 140 vr (Fam; d. actziuni) A eshua. 141 vr (Ie) A se lasa dus (de ganduri de visare) A se lasa copleshit de ganduri de visare. 142 vr Ashi petrece viatza. 143 vr (Ie) A se ~ drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) A merge repede undeva. 144 vr (Ie) A se tot ~ A merge fara incetare. 145 vi A rezista la... corectata

veni [At: PSALT. HUR. 64^r/13 / Pzi: 1 vin (ivp ) viu 2 vii (irg) vini 3 vine 6 vin (reg) vine / Pfs shi: 6 (inv) vinera / Cj shi: 1 (ivp) sa viu 2 (reg) sa vini 3 6 (ivp) sa vie (pop) sa via / Grz: venind (ivp) viind / Par: venit (reg) vint vind / Imt: 2 vino (pop) vina / E: ml venire] 1 vi (D. fiintze) A se deplasa spre locul unde se afla cineva sau ceva. 2 vi (D. fiintze) A se apropia de un anumit loc de o ashezare etc. 3 vi (Ie) A se intoarce (sau a se duce a pleca etc.) cum a ~t A se intoarce fara ashi fi realizat tzelul pentru care a facut deplasarea. 4 vi (D. bani obtzinutzi fara efort; ie) A se duce cum (sau precum) a (sau au) ~t A fi cheltuitzi cu ushurintza fara a realiza ceva. 5 vi (Pfm; adesea in legatura cu „a avea pe” „a fi plin de” etc.; ic) Vinoncoace (sau vinoncoa) Farmec senzual care il emana o persoana (mai ales o femeie) Si: sexappeal. 6 vi (Rar; iac) Ispita. 7 vi (Pex; d. ambarcatziuni) A se deplasa pe apa apropiinduse (de ceva sau de cineva). 8 vi (Pan; d. pasari) A zbura (dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat). 9 vt (Pan; d. obiecte) A se deplasa prin aer cu viteza dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat (fiind lansat azvarlit). 10 vi (Cu determinari introduse prin pp „pe la” „prin” „peste”) A merge strabatand un loc o intindere de pamant Si: a trece (prin...). 11 vi (Cu determinari locale in care de obicei alterneaza „de la” sau „din” cu „la” sau „in”) A merge dintrun loc in altul dintro parte in alta. 12 vi (Cu determinari locale introduse de obicei prin pp „din” „de la” sau construit cu „de unde” care indica punctul de plecare) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva sau la cineva. 13 vt (Cu determinari locale introduse de obicei prin pp „din” „de la” sau construit cu „de unde”) A proveni¹ din ... 14 vi (Pfm; ie) Asha (sau acum) mai vii deacasa Se spune aprobativ cuiva care revine asupra unei hotarari sau care adopta o atitudine mai intzeleapta mai concilianta. 15 vi (Iae) Se spune aprobativ cuiva care reusheshte sashi precizeze punctul de vedere. 16 vi (Pop) A(shi) ~ deacasa A se lamuri asupra unui lucru. 17 vi (Ie) Mergi (sau mergetzi sa mergi etc.) ori dute (sau ducetziva sa te duci etc.) pleaca (sau plecatzi etc.) de unde ai (sau atzi etc.) ~t Pleaca (sau plecatzi etc.) de aici! 18 vi (Iae) Lasama (sau lasatzima etc.) in pace! 19 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) in (ori intru) intampinare sau ai ~ (cuiva) inainte (ori inv in fatza reg in cale) a ~ in (sau intru) intampinarea (cuiva) a ~ inaintea (cuiva) A intampina (pe cineva). 20 vi (Ie) A ~ in intampinarea a ceva A anticipa o idee o teorie etc. 21 vi A aparea k o consecintza un efect a ceva Si: a decurge (4) a deriva (3) a rezulta a se trage din... 22 vi (Ie) De aici vine (apoi) (aceea) k... sau de unde vine k... Datorita acestui fapt. 23 vi (Ie) Din aceasta cauza. 24 vi Ashi avea originea din ceva sau de undeva Si: a proveni. 25 vi (D. limbi sau d. elemente ale unei limbi) Ashi avea originea shi a evolua istoric din... Si: a deriva (4). 26 vi (Inv; d. dispozitzii hotarari etc. oficiale) A emite. 27 vi A avea k sursa k punct de plecare. 28 vi (De obicei cu determinari locale introduse prin pp „la” „pana la” „in” „pana in” etc. care indica punctul de sosire) A ajunge intrun anumit loc (care reprezinta punctul final al deplasarii) Si: a descinde (5). 29 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) iapa la hatz A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 30 (D. fiintze; ie) A ~ pe (sau in) lume (ivr) a ~ la viatza A se nashte. 31 vt (Bis; d. Fiul lui Dumnezeu; ie) A ~ pe (sau in inv pre) lume sau a ~ cu trup A se intrupa. 32 vi (Pop) A ~ alba in sat A se lumina de ziua. 33 vi (Ie) A(i) ~ la tzanc (sau rar la pont) A sosi la momentul oportun. 34 vi (Inv; ie) A ~ la mijloc A interveni. 35 vi (Inv; ie) A ~ fara vistavoi A sosi (undeva) pe neashteptate. 36 vi (Pop; ie) A(i) ~ (cuiva) dragush la caush (sau reg roaga murga la traista al nan la gavan sura la masura) Exprima o amenintzare. 37 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) (Mosh) Ene pe la gene A i se face somn. 38 vi Ai ~ (cuiva) mucul la deget (sau cutzitul la gat) A ajunge intro situatzie grea. 39 vi (Iae) A fi in primejdie. 40 vi (Iae) A ajunge la limita rabdarii. 4142 vi vrim A(i) ~ (cuiva) in (sau inv intru spre) ajutor (ori sprijin reg ajutorare) sau a ~ in (inv intru) ajutorul (sau sprijinul) (cuiva) a se ~ in ajutorul (cuiva) (inv) a(i) ~ (cuiva) ajutor (ivr) a ~ (cuiva) cu mana de ajutor A interveni (prompt) pentru a ajuta pe cineva. 43 vi (Iae) A fi de folos cuiva. 44 vi (Ie) A ~ in sprijinul sau ajutorul (a ceva ori a cuiva) A aduce argumente in favoarea (sustzinatorului) unui anumit punct de vedere. 45 vi (Ie) A(i) ~ de hac (sau inv a ~ la hac) A pedepsi pe cineva. 46 vi (Iae) A gasi modalitatea de a face inofensiv pe cineva care provoaca nemultzumiri suparari necazuri. 47 vi (Ie) A(i) ~ de hac A depashi o dificultate un ostacol etc. 48 vi (Ivr) A ~ deasupra A deveni invingator. 49 vi (Ivp; ie ) A(i) ~ (cuiva) la (ori in) mana sau a ~ pe (ori in la) mana (ori mainile) cuiva A ajunge la dispozitzia cuiva. 50 vi (Ivr; ie) A ~ la bani A cashtiga bani. 51 vi (Iae) A obtzine bani. 52 vi (D. obiecte mai ales d. marfuri; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”) A ajunge la destinatzie. 53 vi (D. obiecte mai ales d. marfuri; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”) A fi adus undeva. 54vi (Inv; ie) A ~ la (sau in) mana (sau mainile) (cuiva) ori ai ~ (cuiva) la (sau in sub a) mana A ajunge in posesiunea cuiva. 55 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) cartzile A trage sau ai cadea cartzi bune (potrivite pentru a cashtiga la jocul de cartzi). 56 vi (D. inshtiintzari mesaje scrisori etc.; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”; de obicei construit cu dativul pronumelui personal) A ajunge la destinatar. 57 vi (D. inshtiintzari ordine etc.; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”; de obicei construit cu dativul pronumelui personal) A deveni cunoscut celui caruia i este adresat destinat. 58 vi (Inv; ie) Ai ~ mazilie (sau mazilia) A fi inlaturat de la domnie. 59 vi (D. publicatzii periodice) A fi difuzat (3). 60 vi (D. lumina sunete mirosuri etc.; adesea construit cu dativul) A se propaga prin spatziu pana intrun anumit loc. 61 vi (D. lumina sunete mirosuri etc.; adesea construit cu dativul) A deveni perceptibil. 62 vi (D. shtiri zvonuri etc. sau pex d. fapte intamplari etc.; ie) A ~ la (sau in inv prin) urechile (sau cunoshtintza inv auz auzul) (cuiva) ori ai ~ (cuiva) la urechi A ajunge la cunoshtintza cuiva. 63 vi (Cu determinari nume de persoane sau echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu”) A insotzi (pe cineva) sau a fi insotzit (de cineva). 64 vi A aduce cu sine. 65 vi (La unele jocuri de cartzi; ie) A juca pe ~ (sau pe venite) A juca in contul banilor care vor fi adushi ulterior. 66 vi (Pan; cu determinari nume de abstracte de actziuni etc.) A fi mesagerul a ceva. 67 vi (Cu determinari care indica idei proiecte propuneri etc.) A propune¹. 68 vi (Ivp ; d. fiintze de obicei cu determinari introduse prin pp „asupra” „peste” „impotriva” etc.) A se repezi asupra cuiva sau peste ceva cu intentzii dushmanoase agresive. 69 vi (Pop; pex; d. vehicule sau d. conducatori de vehicule) A izbi (intrand in coliziune cu ...). 70 vi A se napusti printro actziune militara asupra dushmanului asupra unui loc detzinut de acesta etc. 71 vi A patrunde in numar mare (shi pe neashteptate) pe un teritoriu strain cu scopul de al jefui de al cotropi. 72 vi (Ie) Doar nu vin turcii (sau tatarii) ori doar nu vin turcii nici tatarii Se spune pentru a calma pe cineva prea grabit sau infricoshat fara motiv. 73 vi (Mai ales d. animale sau pasari de prada) A se napusti pentru a rapi a ucide (pe cineva) sau a devora (ceva). 74 vi (Determinat prin „inauntru” sau prin alte determinari locale care indica un spatziu delimitat sau considerat k atare shi introduse de obicei prin pp „in”)A intra in ... 75 vi (Pex; udp „prin” „in”) A patrunde printro deschizatura printrun spatziu ingust delimitat etc. 76 vi (Determinat prin „afara” sau prin alte determinari locale introduse de obicei prin pp „din”) A ieshi. 77 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „la” sau in dativ) A vizita (1). 78 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „la” care indica intruniri manifestari publice) A lua parte (la ...). 79 vi (Pop) A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 80 vi (De obicei insotzit de propozitzii circumstantziale finale) A se prezenta la cineva sau undeva (cu un anumit scop cu o anumita intentzie). 81 vi (Ie) A ~ pe capul cuiva A cauza cuiva suferintze necazuri etc. 82 vi (Ie) Bine ai (sau atzi) ~t (sanatos sanatoshi) Formula de salut cu care este intampinat un oaspete. 83 vi (Ie) Bine k ai (sau atzi etc.) ~t Formula prin care se evidentziaza satisfactzia fatza de oportunitatea sosirii cuiva. 84 vi (Trs; Mol) A ~ la usha (sau la pragul) (cuiva) sau ai ~ (cuiva) la usha A se prezenta la cineva pentru ai cere ospitalitate ajutor bunavointza. 85 vi (Mol; ie) A ~ k la borsh A se prezenta undeva shi a pleca de acolo in graba. 86 vi (Pop; ie) A ~ (undeva) dupa (cineva sau ceva) A cauta (pe cineva sau ceva) in locul unde se afla se ascunde etc. 87 vi (Ie) A ~ in numele (sau din partea) cuiva A se prezenta (undeva) k mesager k reprezentant al cuiva. 88 vi (Inv; ie) A ~ in numele cuiva A se prezenta (undeva) danduse drept altcineva shi uzand prin inshelaciune de autoritatea acestuia. 89 vi (Inv; ie) A ~ inainte A se intalni (pe parcursul unei relatari al unei expuneri). 90 vi (Inv; d. fapte intamplari; iae) A se petrece. 91 vi A se adresa cuiva. 92 vi A solicita cuiva ceva. 93 vi (D. bolnavi) A consulta un medic. 94 vi (Pop) A se prezenta la o persoana de sex feminin pentru a o cere in casatorie. 95 vi (Jur; de obicei cu determinari k „inaintea” „spre infatzishare” „de fatza” „la judecata” etc.) A se infatzisha (k parte) in fatza unei autoritatzi judiciare sau a unui organ de justitzie Si: a comparea. 96 vi A trece de partea cuiva. 97 vi A se alatura cuiva intro actziune Si: a se alia (2). 98 vi A deveni adeptul cuiva. 99 vi (De obicei determinat prin „jos”) A se deplasa de sus in jos (pe o suprafatza) Si: a cobori (3) a scobori. 100 vi A cadea (cu viteza) de la o inaltzime oarecare. 101 vi (Reg; d. portziuni de teren; ie) A ~ in vale A se prabushi. 102 vi (Tlg; d. divinitatzi) A cobori (din cer) in lumea pamanteasca. 103 vi (D. necazuri suferintze etc.) A se abate asupra cuiva sau a ceva. 104 vi (Ie) A ~ de sus A proveni de la o autoritate superioara. 105 vi (Pop; d. fiintze; urmat de determinari indicand partea corpului care intra in contact cu locul caderii) A cadea la pamant. 106 vi (Trs; d. piele; ie) Ai ~ jos A i se desprinde de pe corp. 107 vi (Pop; d. fiintze; cu determinari k „sus” „in sus” etc.) A se indrepta in sus (spre un loc mai ridicat) Si: a (se) urca a (se) sui. 108 vi (D. corpuri) A se ridica deasupra (apei). 109 vi (Ivp; ie ) A ~ la iveala (sau la aieve la aratare) A fi dezvaluit. 110 vi (D. fiintze; de obicei cu determinari modale k „mai” „iar” „inapoi” etc.) A se intoarce in locul de unde a plecat Si: a reveni¹. 111 vi (Reg; irn; ie) A ~ de la biserica A se intoarce beat acasa. 112 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) numai numele A muri undeva departe de locul de unde a plecat. 113 vi (D. obiecte) A fi returnat cuiva. 114 vi (D. obiecte partzi ale lor etc.; ie) A ~ la loc A recapata pozitzia initziala. 115 vi (D. animale mai ales d. pasari) A se intoarce din migratzie. 116 vi A redobandi stare o situatzie anterioara. 117 vi (Ie) Ashi ~ in chef Ashi recapata buna dispozitzie. 118 vi (Ie) Ashi ~ in fire (sau in sineshi reg in ori in puteri inv la firea sa) Ashi recapata fortzele vigoarea (dupa o stare de slabiciune de depresiune etc.) Si: a se restabili. 119121 vir vim Ashi ~ in fire (sau in simtzire in simtziri in sine irg la fire reg in ori in oara in minte in firi in horatic la ori la oara la minte la rand) sau reg a ~ in fire (sau in ori in minte la cale) a se ~ in fire (sau in oara in minte la fire) ai ~ in fire (sau in ori in oara in forma in putere la fire) Ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize etc. 122124 vir vim (Iae) A se desmetici dintro stare de toropeala de ametzeala de leshin etc. 125 vi (Ie) Ashi ~ in fire (sau in sine reg in ori inv la fire) sau reg a ~ in ori Ashi recapata calmul stapanirea de sine (dupa un moment de spaima furie descumpanire etc.). 126127 viim (Ie) Ashi ~ in fire (sau in cunoshtintza inv in minte in cunoshtintzi in socoteala intru sineshi la socoteala reg in ori la minte fam in mintzi) sau inv a ~ intru sine (sau in sineshi in mintea sa) inv ai ~ in socotintza Ashi redobandi capacitatea de judecata de discernamant (renuntzand la idei la intentzii sau la fapte nepotrivite condamnabile). 128129 viim (Iae) A se lamuri (in legatura cu o situatzie). 130 vi (D. simtzuri fortza putere etc. ale oamenilor) A se reface. 131 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau sufletul) la loc Ashi recapata calmul buna dispozitzie curajul dupa un moment de emotzie de spaima de descurajare etc. 132 vi (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) fatza (la loc) Ashi recapata expresia infatzisharea fireasca revenindushi dupa o emotzie puternica o boala etc. 133 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau suflet) A capata curaj. 134 vi (Mar; Trs; ie) Ai ~ (cuiva) fire (sau oara putere rasuflu) Ashi reveni dintro stare de leshin de ametzeala etc. 135 vi (Ivr; ie) A ~ in viatza A invia. 136 vi (Ivp ; d. ape; de obicei urmat de determinari locale sau modale) A curge (la vale) (in cantitate mare). 137 vi (Ivp; pex; d. ape; de obicei urmat de determinari locale sau modale) A (se) revarsa. 138 vi (Ivp; d. ape; ie) A ~ mare Ashi spori debitul (revarsanduse). 139 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) apa (sau apa) la moara sau a ~ apa (sau apa) (shi) la (sau pe) moara cuiva A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 140 vi (Ivp; d. ape curgatoare; cu determinari introduse mai ales prin pp „din”) A izvori. 141142 vi (Ivp; de obicei cu determinari introduse prin pp „in”) A se varsa (2526). 143 vi (Pop; ie) A ~ la matca (sau la vad¹) A reintra in albie dupa revarsare. 144 vi (Ivp; d. ape curgatoare; udp „alaturea cu” „prin” „pe langa” etc.) A curge pe langa sau prin ... 145 vi (Pop; adesea cu valoare incoativa) A curge (la un robinet pe o tzeava intro instalatzie etc.). 146 vi (Pop; d. lichide organice) A se scurge. 147 vi (Udp „pana la” „la”) A ajunge pana la nivelul ... 148 vi (Ie) A nui ~ (cuiva) nici la degetul cel mic A nu se putea compara cu cineva (din cauza inferioritatzii in care se afla). 149 vi (Pop; ie) Ai ~ (cuiva) apa la gura (sau la gat) sau (ivr) a ~ apa la gura A se afla intro situatzie foarte dificila. 150 vi (Iae) A fi in mare pericol. 151 vi (Iae) A ajunge la limita suportabilului. 152 vi (Ie) A ~ la masura A ajunge la marimea prestabilita sau normala. 153 vi (Ie) A ~ cotul la masura sau a veni tafta la cot A se potrivi. 154 vi (Ivp ; d. obiecte bunuri etc.) A fi evaluat k marime k greutate k volum (in unitatzi corespunzatoare). 155 vi (Ivp; d. marfuri) A fi evaluat k pretz. 156 vi (Ivp; d. marfuri) A costa (1). 157 vi (Inv; d. oameni) A ajunge (cu numaratoarea) la numarul de ... 158 vi (Ivp) A rezulta in urma unui calcul. 159 vi (Inv; ie) A ~ la (sau pe) suta A fi in procent de ... 160 vi (Inv) A se cuprinde in alt numar Si: (inv) a merge. 161 vi (D. forme de relief repere geografice etc.) A fi situat undeva (prin raportare la ...). 162 vi (D. drumuri hotare etc.) A avea traseul (din directzia ... cu incepere din ... pana la ...). 163 vi (D. constructzii sau d. partzi ale unei constructzii) A fi amplasat pe un anumit loc. 164 vi (D. obiecte sau d. componente ale unui ansamblu ale unei instalatzii etc.) A avea un loc determinat in cadrul unei structuri al unei organizari al unui intreg etc. 165 vi (Ie) A(i) ~ cuiva (ceva) la (sau pop de inv preivr cu) indemana sau (ivp) a(i) ~ cuiva (ceva) indemana (sau pop dindamana dandamana) A fi suficient de aproape (de cineva) pentru a fi ushor de atins de luat de manuit. 166 vi (Pex; iae) Ai fi cuiva ushor comod (de facut). 167 vi (Ie) Ai ~ cuiva peste mana (ceva) A fi prea departe pentru a fi ushor de atins de luat de manuit de cineva. 168 vi (Pex; iae) Ai fi cuiva greu incomod (sa faca) ceva. 169 vi (De obicei construit cu dativul; adesea cu determinari modale k „bine” „frumos” „de minune” etc.) A i se potrivi. 170 vi (De obicei insotzit de determinari introduse prin prepozitzii sau de elemente predicative suplimentare care indica rangul institutzia domeniul etc.) A prelua functzia imputernicirea de ... 171 vi (Ie) A ~ in (sau la) scaun (sau pe tron) A fi intronat. 172 vi (D. formatziuni politice guverne etc.; ie) A ~ la putere (sau la guvern) A prelua puterea (politica) intro tzara. 173 vi (D. oameni; udp „la” sau „in”) A lua in primire o slujba un post (de conducere). 174 vi (Ie) A ~ in serviciul cuiva A se pune in serviciul cuiva. 175 vi (Reg; la unele jocuri cu mingea; ie) A ~ la pascare A prelua insarcinarea de a prinde mingea. 176177 vr (rar) vi (Ivp; construit cu dativul shi adesea precizat prin „parte”) A i se atribui (prin partaj) k moshtenire k zestre k recompensa etc. 178 vi A dobandi (1). 179 vi (D. fiintze; adesea cu determinari introduse prin pp „dupa” inv „dinpoia” sau lpp „in urma” „pe urmele” care indica elementul precedent fatza de care se face raportarea) A merge dupa cineva sau ceva. 180 vi (Pan) A urma (imediat) dupa altcineva sau dupa altceva (in spatziu sau in timp) Si: a succeda. 181 vi A urma in grad sau in rang dupa ... 182 vi A fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa ... 183 vi (Pop; ie) A ~ dupa cineva A se insotzi cu cineva (casatorinduse). 184 vi (Pop; iae) A urma pe cineva in vederea casatoriei. 185 vi A urmari (pe cineva) (pentru al supraveghea pentru al ajunge pentru al prinde etc.). 186 vi A se calauzi dupa un indiciu dupa o urma. 187 vi A urma invatzaturile cuiva. 188 vi A proceda conform cu ... 189 vi (Pex) A fi alaturi de cineva (intro actziune). 190 vi (D. evenimente fenomene intamplari etc.) A avea loc. 191 vi (D. evenimente fenomene intamplari etc.) A surveni. 192 vi (Ie) Nu shti cum vine pacatul Se spune pentru a exprima resemnarea in legatura cu viitorul. 193 vi (Iae) Se spune pentru a exprima indemnul la prudentza. 194 vi (Ie) A ~ vorba (sau vorba inv cuvantul) de ... (sau despre ... k... ivr pentru ...) A fi adus in discutzie. 195 vi (Iae) A se vorbi (printre altele shi) despre ... 196 vi (Ie) Asha (sau cum) vine vorba (sau rar vorbirea) ori reg vine vorba ceea Asha se spune. 197 vi (Ie) A intzelege (sau a pricepe a vedea) cum vine vorba cuiva (sau vorba asta) A sesiza nuantza aluzia din spusele cuiva. 198 vi (D. personalitatzi; ie) A aparea (in timp). 199 vi (Inv) A fi conform cu dorintzele cuiva. 200 vi (Inv) A se cuveni. 201 vi (D. unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). 202 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva sau la ceva) vremea (sau vremurile timpul) A sosi pentru cineva sau pentru ceva momentul favorabil ashteptat. 203 vi (Ie) Vine (sau pop a ~) (ea) shi vremea aceea Se spune pentru a exprima convingerea k in timp se vor satisface anumite ashteptari. 204 vi (Inv; ie) A ~ implinirea vremii A se implini timpul stabilit. 205 vi (Ie) Nu shtii (sau mai shtii) cum vine (sau ~) vremea ori asha vine vremea Se spune pentru a evidentzia caracterul imprevizibil sau accidental al unor situatzii sau intamplari. 206 vi (Ie) A ~ (shi) vremea (sau ceasul ziua) cuiva A sosi momentul aprecierii recompensarii cuiva. 207 vi (Iae) A sosi momentul pedepsirii cuiva. 208 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva) ceasul (sau vremea) A ajunge la capatul zilelor. 209 vi (Iae) Ai sosi timpul sa se casatoreasca. 210 vi (Rar; iae) Ai sosi timpul sa nasca. 211 vi (Pop; d. o femeie insarcinata ajunsa la termenul nashterii; ie) A(i) ~ vremea dar nu a nu(i) ~ ceasul A ashtepta declansharea nashterii. 212 vi (Pop; d. o fatza de maritat; iae) A nushi fi gasit inca pretendent. 213 vi (D. unitatzi de timp date termene calendaristice sarbatori) A urma la rand (in conformitate cu periodicitatea specifica). 214 vi A ajunge pana la data (de...). 215 vi (Ivp; d. zile evenimente sarbatori etc.; cu determinari introduse prin pp „in” „la”) A cadea la o anumita data Si: a pica¹. 216 vi (Ivp ; d. unitatzi de timp) A se incheia. 217 vi (Cu determinari introduse prin pp „pana la” „la”) A se perpetua (pana la ...). 218 vu (D. sentimente senzatzii etc.) A pune stapanire pe cineva Si: a apuca (14) a cuprinde (20). 219220 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) lacrimile (sau lacrimi) (in ochi) (A fi pe punctul de) a plange. 221 vu (Ie) A(i) ~ (cuiva) pe buze (sau pe limba) (ceva) A avea pornirea de a spune ceva. 222 vu (Ie) A spune (sau a zice ivp a grai) (tot) ce i vine (sau cate i vin) la (sau in) gura A vorbi cu cineva fara a alege cuvintele (fiind sub impulsul unei stari emotzionale de moment). 223 vu (Ie) A ocari (sau a batjocori a blestema etc.) cum (sau oricum) i vine la gura Ashi exprima in termeni duri ireverentzioshi furia dispretzul fatza de cineva. 224 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) acru A nu mai suporta ceva. 225 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) o nebuneala (sau toanele pandaliile) sa ... A i se nazari sa ... 226 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) nebunie (sau pandaliile) A se infuria. 227 vu (Ie) Era (sau mai) sai vina dambla (sau damblaua nebunie) A fi pe punctul de ashi pierde ratziunea (din cauza durerii a furiei a suprinderii extreme). 228 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) (totzi) dracii A deveni indaratnic nereceptiv. 229 vu (Iae) A se infuria. 230 vu (Ie) Ai ~ cuiva pe cineva A se mania pe cineva. 231 vu (Precedat de „cum” „cand” „unde” etc.; construit cu dativul pronumelui personal) A gasi de cuviintza. 232 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) bine (sau la socoteala) (sa ... k sa ... de ... de a ... a ...) Ai fi bine (sa ...). 233 vu (Iae) Ai fi convenabil (sa ...). 234 vu (Iae) A gasi momentul favorabil (sa ...). 235 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) bine cu ... (sau k ...) Ai produce multzumire (k ...). 236 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) ushor (sau lesne pop neted inv cu ushurare cu inlesnire cu lesnire) (sa ... a ... de a ...) Ai fi ushor (sa ...). 237 vu (Ie) A(i) ~ (cuiva) (cu) greu (sa ... a ... de ...) sau a nui ~ (cuiva) sa ... Ai fi greu (sa ...). 238 vu (Iae) A i se parea dezagreabil (sa ...). 239 vu (Iae) Ai fi imposibil (sa...). 240 vu (Iae) A nui conveni. 241 vu (Cu subiectul gramatical „gandul” „ideea” etc.) Ai trece cuiva prin minte. 242 vu (Cu subiectul gramatical „gandul” „ideea” etc.) A gasi de cuviintza (sa ...). 243 vim (Ie) Ai ~ (cuiva) in (sau prin) minte (sau in cap in gand) A se gandi dintro data la ceva. 244 vim (Ie) A(i) ~ (cuiva) in minte (sau in cap in amintire in memorie pop in gand reg in ori inv aminte) Ashi aminti (de ceva). 245 vim (Ie) A(i) ~ (cuiva) in minte (sau in cap inv aminte) sau pop ai ~ minte Ashi da seama de ... 246 vim (Ie) Cum i vine in (sau la) minte (ori{{In original fara accent/212} in gand) Dupa bunul plac. 247 vim (Ie) A nui ~ (cuiva) nici (macar) in (sau prin) minte (ceva) sau inv a nui ~ (cuiva) aminte A considera ceva de neconceput irealizabil. 248 vim (Adesea cu valoare exclamativa; ie) (Nu shtiu) cemi (sau cei ce ne etc.) vine (sau ~ a ~t) (mie sau lui noua etc.) (in minte in gand reg ispita) (de ...) Se spune pentru a atrage atentzia asupra caracterului surprinzator neobishnuit al faptelor sau al situatziilor relatate. 249 vim (Ie) Cetzi (sau cei etc.) ~? ori ce tzia (sau ia etc.) ~t? Se spune cu o nuantza de reprosh pentru a exprima nedumerirea surprinderea in legatura cu afirmatziile cu atitudinea sau cu faptele neobishnuite nepotrivite ale cuiva. 250 vi (Cu determinari introduse prin pp „la” „in” inv „intru” „spre”) A ajunge intro anumita stare situatzie. 251 vi (Ie) A ~ in contact (sau in atingere rar in raport) (cu...) A se atinge (cu...). 252 vi (Iae) A ajunge in imediata vecinatate (cu...). 253 vi (Iae) A ajunge sa aiba relatzii datorita vecinatatzii cu... 254 vi (Iae) A stabili o legatura (cu...). 255 vi (Iae) A ajunge sa cunoasca. 256 vi (Ie) A ~ in contradictzie (sau in contrazicere in conflict in opozitzie in lupta etc.) cu ... A fi in dezacord cu ... 257 vi (Iae) A fi contar cu ... 258 vi (Pop; d. plante) A rodi¹ (1). 259 vi (Pop; d. plante) A se coace. 260 vi (Reg; d. vie; ie) A ~ pe rod A incepe sa rodeasca. 261 vi (Ivp; cu precizari k „in varsta” „la anii” etc. urmate de determinari genitivale sau introduse prin pp „de”) A implini o anumita varsta. 262 vi (Ivp; ie ) A(shi) ~ la (sau in) varsta (sau deplina varsta varsta legiuita masura varstei varsta anilor) A deveni major. 263 vi (Ivp ; ie) A ~ in varsta (sau la vreme) de (adanci) batranetze sau (ivr) a ~ mai la varsta A imbatrani (foarte tare). 264 vi (Inv; ie) A ~ la sfarshitul vietzii (sau anilor) A muri¹. 265 vi (Olt; urmat de determinari numerice; ie) A ~ pe ... A fi pe punctul de a implini varsta de ... 266 vi (Ivr) A se transforma. 267 vi (Inv) A cadea de acord. 268 vi (Inv; d. decizii masuri) A adopta (4). 269vi (Irg; ie) A ~ in pofta cuiva (sau la voie) A face cuiva pe plac. 270 vi (Inv; ie) A ~ la tocmeala (sau la impacaciune la consens etc.) (cu ...) A cadea de acord (cu ...). 271 vi (Ivp; construit cu dativul pronumelui personal) Ai parea¹. 272 vi (Cu valoare de semiauxiliar de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; construit cu dativul pronumelui personal; urmat sau rar precedat de un alt verb la conjunctiv ori rar la infinitiv) A avea pornirea de a ... Imi venea sai spun totul. 273 vi (Cu valoare de semiauxiliar de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; construit cu dativul pronumelui personal; urmat sau rar precedat de un alt verb la conjunctiv ori rar la infinitiv) A se simtzi in masura sa ... Numi vine sa cred k a plecat. 274 vi (Ivp; cu valoare de semiauxiliar de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt verb la indicativ introdus prin c „de” sau „shi” ori la conjunctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul in situatzia de a ... In acest ansamblu vin a se reuni toate elementele. 275 vi (Ivp; cu valoare de semiauxiliar de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt verb la indicativ introdus prin c „de” sau „shi” ori la conjunctiv sau la infinitiv) A ajunge pana la punctul (de) unde ... Aici raul vine de se varsa in Dunare. 276 vc (Ivp ) A fi (25). 277 vc (Ilv) A ~ ruda (cu ...) sau ai ~ (cuiva) ruda A se inrudi (cu ...). 278 vc (Ie) Cum ~ (shi) (vorba sau treaba) asta? Se spune pentru a arata nedumerirea mirarea sau iritarea cuiva care pretinde o explicatzie pentru o intamplare pentru o fapta sau pentru o afirmatzia cuiva. 279 vc (Pop) A deveni (2). 280 va (Ivp) Realizeaza o forma a diatezei pasive Unele haine veneau incheiate cu nasturi altele cu ceaprazuri.

venita sf vz venit¹

vin sn [At: PSALT. HUR. 58^r/10 / Pl: ~uri (ivr) ~ure / E: ml vinum] 1 Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea mustului de struguri Si: (irg) vinitza¹ (1) (arg) mol⁶ molan² molete³ motorina. 2 Cantitate determinata de vin (1) Si: (irg) vinitza¹ (2) (arg) mol⁶ molan² molete³ motorina. 3 (Trs; is) ~ acru Otzet preparat din vin. 4 (Ban; is) ~ prafript TZuica facuta din vin. 5 (Olt; mai ales d. copiii mici; ie) A varsa ~ul martanului A plange. 6 (Reg; ie) Ai ieshi (cuiva) ~ul in nas A fi betziv. 7 (Pfm; ie) A (i) se sui (sau a i se urca cuiva) ~ul la (sau in) cap A se ametzi de bautura. 8 (Trs; ie) A lua drumul ~ului A cadea in patima betziei. 9 (Rar; ie) A pune (sau ashi turna) apa in ~ Ashi tempera pornirile. 10 (Reg; ie) A bea ~ de unde canta broasca A bea apa. 11 (Mol; ils) ~ calcat de broashte Apa (1). 12 (Ivr; fig) Betzie (1). 13 (Lpl) Varietatzi de vin (1). 14 (Bis; spc) Element esentzial impreuna cu painea pentru savarshirea tainei sfintei euharistii. 15 (Pex; udp „de” care indica felul) Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea mustului (indulcit) de mere de pere de prune etc. sau a sucului² (indulcit) extras din trestiadezahar din cocotier etc. 16 (Med; pex; urmat de determinari care indica felul) Preparat medicinal lichid rezultat prin dizolvarea in vin (1) a unor substantze medicamentoase sau prin macerarea in vin a unor plante medicinale. 17 (Bot; inv) Vitza² de vie¹ (Vitis vinifera). 18 (Inv) Plantatzie de vie¹ (1). 19 (Trs) ~ salbatic Vitza de Canada (Parthenocissus quinquefolia).

vina sf [At: COD. VOR². 22^r/14 / Pl: ~ni (ivp) ~ne / E: vsl вина] 1 (Asr) Motiv. 2 Fapta ale carei consecintze pot fi imputate cuiva. 3 Abatere de la normele morale juridice etc. care este susceptibila de a fi sanctzionata Si: delict (1) infractziune. 4 Raspundere morala implicata de savarshirea unei infractziuni. 5 (Ila) Fara (de) (nici o) ~ Care nu poate fi facut raspunzator pentru vreo fapta reprobabila. 6 (Ial) Caruia nu i se poate imputa ceva (intro imprejurare oarecare). 7 (Ial) Care are o conduita ireproshabila. 8 (Ial) Impecabil. 9 (Inv; ial) Fara prihana. 10 (Ilav) Fara (de) (nici o) ~ sau (inv) pentru nici o ~ Fara vreun temei care sa justifice o acuzatzie. 11 (Inv; ila) Cu ~ Culpabil (2). 12 (Inv; ilav) Cu ~ Cu fatzarnicie. 13 (Ie; adesea icn) A avea o (sau vreo) ~ sau (inv) a avea ~ A purta o (anumita) raspundere pentru crearea unei situatzii nedorite pentru un act condamnabil etc. 14 (Ie) A fi ~na (cuiva) sau a purta ~na Ai reveni (cuiva) (in mod exclusiv) responsabilitatea unei situatzii sau a unui fapt (care constituie obiect de imputare). 15 (Ie) Din (sau irg de pentru reg pe) ~na (cuiva sau a ceva) Din cauza atitudinii a comportarii etc. (cuiva). 16 (Ie) A gasi (sau a afla cuiva) ~ A stabili culpabilitatea (cuiva). 17 (Iae) A atribui (cuiva) o fapta reprobabila. 18 (Ie) A cadea (sau a pica) in ~ A comite o fapta reprobabila. 19 (Inv; ilav) Pe ~na (cuiva) sau pe ~ In conformitate cu culpabilitatea (cuiva). 20 (Ie) A face (cuiva) o ~ din ... (sau pentru ...) A considera o manifestare a cuiva drept reprobabila. 21 (Iae) A face (pe cineva) raspunzator (pentru ...). 22 (Pfm; ie) Batal (sau bato batai etc.) ~na Exprima o dojana ingaduitoare cu o nuantza de simpatie. 23 (Asr) Acuzare (1). 24 (Asr) Imputare. 25 (Inv; ie) A da (sau a pune a aduce irg a baga ai baga cuiva) ~ (sau ~na) sau (inv) a baga (pe cineva) in ~ (reg) a(i) baga (cuiva) de ~ A formula o acuzatzie (impotriva cuiva). 26 (Inv; ie) Bagare de ~ Invinovatzire. 27 (Ie) A da (sau a arunca irg a pune) (toata) ~na pe ... (sau asupra reg la ...) A indica (pe cineva sau ceva) drept (singurul) raspunzator drept (singurul) faptash (cu scopul de a se sustrage unei acuzatzii). 28 (Ie) A cadea (toata) ~na pe ... (sau asupra... in capul cuiva) A deveni victima unei acuzatzii. 29 (Iae) A fi facut raspunzator pentru ceva. 30 (Ie) A fi de ~ A fi susceptibil de acuzatzie. 31 (Iae) A constitui factorul determinat cauza (unui rau).

vini¹ vt [At: CANTACUZINO A. 86^r/12 / Pzi: ~nesc / E: vina] (Ivr; c. i. oameni) A invinui.

vino vz vini²

veni vb. IV. A intr. I (despre fiintze; mai ales cu determ. locale care indica punctul de plecare punctul de destinatzie traseul sau reperul in functzie de care este orientata deplasarea) 1 A se deplasa spre locul unde se afla cineva sau ceva; a merge tot mai aproape de un anumit loc de o ashezare etc.; a se apropia. Vine spre casa. ◊ (repetat cu val. intensiva sau durativa) Care vine vine vine calca totul in picioare (EMIN.). ◊ (in corelatzie cu vb. k „a se duce” „a pleca” „a merge” exprima in mod explicit o deplasare in sens opus) Badea vine shi se duce dor imi lasa (POP.). ◊ (constr. cu „de unde” „dincotro” etc. arata k cineva se intoarce la locul de unde a plecat) Turcii... in vremea razboiului lau parasit shi sau dus de unde vinisa (CANT.). Δ Expr. A se intoarce (sau a se duce a pleca etc.) cum a venit se spune pentru a arata k cineva nu shia realizat scopul pentru care a facut deplasarea. A se duce cum (sau precum) a (sau au) venit se spune pentru a arata k banii obtzinutzi fara efort sint cheltuitzi cu multa ushurintza. ◊ (la imper. de obicei intarit prin „incoace” „aici” etc. predomina ideea de amenintzare de provocare de sfidare) Vie sashi cerce norocul daca li sau urit zilele (ALECS.). Δ Compus (fam.): vinoncoace (sau vinoncoa) subst. invar. = (adesea in legatura cu „a avea pe” „a fi plin de” etc.) atractzie farmec dragalashenie. ◊ (cu determ. modale care arata sau sugereaza ritmul de deplasare) Sa oprit un moment in loc indignat derutat pe urma vine brusc catre ei (K. PETR.). Δ (constr. cu dat. etic) Taremi venea shimi sosea Tot din guritza strigind (POP.). ◊ (cu determ. care arata distantza parcursa) SHapte tzari de ai venit (POP.). ◊ (cu determ. care indica sau sugereaza mijlocul de deplasare) Vine calare spre cetate un hatman leshesc cu steag alb (ALECS.). ◊ Fig. Iarna vine vine pe crivatz calare (ALECS.). ◊ (cu determ. elem. pred. supl.) Din droaia de copii... vine curajos mi se ashaza pe genunchi (STANCU). ◊ Analog. (despre fenomene atmosferice meteorologice) A venit o furtuna cu grindina. ◊ Ext. (despre corpuri cereshti) K stelele acelea calatoare ce se zaresc... fara a shti de unde vin shi unde se duc (RUSSO). ◊ (despre vreme; cu determ. k „buna” „rea” etc.) Dupa furtuna vine shi vreme buna (C. NEGR.). ♦ Ext. (despre ambarcatziuni) A se deplasa pe apa apropiinduse (de cineva sau ceva). Dupa citeva minute barca veni la vapor cu trei oameni (BOL.). ♦ Analog. (despre pasari) A zbura (dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat). ◊ (despre fiintze imaginare sau mitologice) Iutzii aprigi zburatori Vin curgind de pretutindeni (C. NEGR.). ♦ Analog. (despre obiecte) A se deplasa prin aer cu viteza dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat (fiind lansat azvirlit). Capriciul obuzului care vine unde nu te ashteptzi (K. PETR.). ♦ (cu determ. introduse prin prep. „pe la” „prin” „peste”) A merge traversind strabatind un loc o intindere o suprafatza; a trece (prin...). Iuda veni... prin valea lui losafat (BOL.).** (cu determ. locale in care de obicei alterneaza „de la” sau „din” cu „la” sau „in”) A merge dintrun loc in altul dintro parte in alta. Oile... veneau dintrun mal in cellalt al Milcovului (GHICA). ◊ Fig. De la gindul restauratorilor de a intemeia gramatica romana am venit la gramatica latina (RUSSO). 2 (cu determ. locale introduse de obicei prin prep. „din” „de la” sau constr. cu „de unde” care indica punctul de plecare; cumuleaza adesea ideea originii sau provenientzei) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva sau la cineva; a proveni din... Vin din cetatea imparateasca sau din Asia mica... negustori (IORGA). ◊ Ext. Plante venite de la Ecuator. ◊ (in corelatzie cu „a merge” „a se duce”) Acest popor... nu va intrebat niciodata de unde atzi venit shi unde va ducetzi (EMIN.). ◊ Expr. Asha (sau acum) mai vii deacasa se spune aprobativ cuiva care revine asupra unei hotariri (considerate greshite) sau care adopta o atitudine mai concilianta mai intzeleapta etc. A(shi) veni deacasa = a se dumiri a se lamuri (asupra unui lucru). Mergi (sau mergetzi sa mergi etc.) ori dute (sau ducetziva sa te duci etc.) pleaca (sau plecatzi etc.) de unde ai (sau atzi etc.) venit = pleaca (sau plecatzi etc.) de aici! lasama (sau lasatzima etc.) in pace! Ai veni (cuiva) in (ori intru) intimpinare sau a veni in (ori intru) intimpinarea (cuiva) a veni inaintea (cuiva) = a) a merge a ieshi inaintea cuiva (pentru al primi pentru al intilni etc.); a intimpina (pe cineva); b) (shi a veni in intimpinarea a ceva) a precede a anticipa o idee o teorie; a raspunde unei intrebari unei necesitatzi inainte k aceasta sa fie formulata. ♦ (mai ales despre abstracte) A lua nashtere a rezulta din ceva sau de undeva; a se trage din... Acest sentiment vine pesemne din inaltzimea shi sublimitatea naturii noastre intelectuale (CAR.). ◊ Expr. De aici vine (apoi) (aceea) k... sau de unde vine k... = datorita acestui fapt pentru acest motiv din aceasta cauza. ♦ Ashi avea originea obirshia provenientza din ceva sau de undeva; a rezulta a decurge. A denuntza abuzurile a biciui a strivi raul ori din care parte ar veni (I. NEGR.). ◊ (despre limbi sau despre elemente ale unei limbi) Numele localitatzii vine de la un nume de persoana. ♦ (inv.; despre dispozitzii hotariri etc. oficiale) A emana. Legea vine de la parlament. 3 (de obicei cu determ. locale introduse prin prep. „la” „pina in” „in” etc. care indica punctul de sosire) A ajunge a sosi intrun anumit loc; a descinde a se opri intrun anumit loc (care reprezinta punctul final al deplasarii). Intro iarna... venise la Iashi o trupa de actori despre care se dusese vestea (BRA.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) iapa la hatz = a se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. A veni pe (sau in) lume = a) a se nashte; b) (bis.; shi a veni cu trup; despre Iisus Hristos) a lua trup de om; a se intrupa. A veni alba in sat = a se lumina de ziua. A(i) veni la tzanc (sau la pont) = a sosi la timp. A veni la mijloc = a interveni a intra in actziune. A veni fara vistavoi = a sosi (undeva) pe neashteptate. Ai veni (cuiva) cutzitul la git (sau mucul la deget) = a ajunge intro situatzie grea dificila a fi in primejdie; a ajunge la limita rabdarii. A(i) veni (cuiva) in (sau intru spre) ajutor = a interveni (grabnic prompt) pentru a ajuta pe cineva; a sari in ajutorul cuiva; a fi de folos cuiva. La o vreme de nevoie... noi tziom veni intrajutor (EMIN.). A veni in ajutorul (a ceva sau a cuiva) = a aduce argumente in sprijinul unei idei al unei teorii al unui principiu etc. sau al unei persoane care sustzine anumite teorii idei etc. A veni deasupra = a deveni invingator. A(i) veni (cuiva) la (ori in) mina sau a veni pe (ori in la) mina (ori miinile) (cuiva) = a ajunge la discretzia la dispozitzia in puterea cuiva; a depinde de cineva. A(i) veni (cuiva) dragush la caush se spune k amenintzare celui care tea nemultzumit shi carel vei pedepsi. Ai veni (cuiva) (Mosh) Ene pe la gene = a i se face somn; a incepe sa motzaie. A(i) veni de hac = a) a pedepsi sau a face inofensiv pe cineva care provoaca necazuri suparari nemultzumiri; b) a depashi a invinge o dificultate un obstacol etc. ♦ (despre obiecte mai ales despre marfuri; adesea cu determ. introduse prin prep. „din” „de la”) A ajunge la destinatzie; a fi adus undeva. Ridica halba: golesc bautura citeshitrei shi mai vine un rind (GIRL.). ◊ Expr. A veni la (sau in) mina (sau miinile) (cuiva) ori ai veni (cuiva) la (sau in sub a) mina = a ajunge in posesia in stapinirea cuiva. Ai veni cuiva cartzi = a trage sau ai cadea cartzi bune (potrivite pentru a cishtiga la jocul de cartzi). ◊ (despre inshtiintzari mesaje scrisori etc.; adesea cu determ. introduse prin prep „din” „de la”; de obicei constr. cu dat. pron. person.) Ia venit raspuns K dushmanii tzarii... Navalesc gramada (IOSIF). ◊ Expr. (inv.) Ai veni mazilie = a fi mazilit inlaturat de la domnie. ♦ (despre publicatzii periodice) A fi difuzat a ajunge (periodic) undeva. Presa i venea destul de regulat. ♦ (despre lumina sunete mirosuri etc.; adesea constr. cu dat.) A se propaga prin spatziu pina intrun anumit loc; a se face perceput simtzit. Vazu tufishuri mari shii veni un miros adormitor de iarba (EMIN.). ◊ (cu determ. introduse de obicei prin prep. „de la” „din”) Lumina vine de la o curte interioara (RALEA). ◊ Expr. A veni la (sau in) urechile (sau cunoshtintza) ori ai veni (cuiva) la urechi = (despre shtiri zvonuri etc. sau ext. despre fapte intimplari etc.) a ajunge la cunoshtintza cuiva; a deveni cunoscut. Ai veni (cuiva) mushtarul la nas v. mushtar. 4 (cu determ. nume de persoane sau echivalente ale acestora introduse de obicei prin prep. „cu”) A insotzi a intovarashi a acompania (pe cineva) sau a fi insotzit intovarashit acompaniat (de cineva). Nu te teme de nimic shi vino cu mine in aceasta padure (FIL.). ♦ (de obicei cu determ. nume de obiecte) A aduce cu sine. Mai apoi vine unul cu impletituri altul cu un car de roate (SLAV.). ◊ Expr. A juca pe vine (sau pe venite) = (la unele jocuri de cartzi) a juca pe datorie in contul banilor care vor fi adushi ulterior. ♦ Analog. (cu determ. nume abstracte de actziuni etc.) A fi mesagerul purtatorul a ceva.. Vine cu shtiri de la stapinul sau (SADOV.). ♦ (cu determ. care indica idei proiecte propuneri etc.) A prezenta a propune a sustzine. A venit cu un plan de dezarmare (TIT.). 5 (pop.; despre fiintze; de obicei cu determ. introduse prin prep. „asupra” „peste” „impotriva”) A se repezi asupra cuiva sau peste ceva cu intentzii dushmanoase agresive. Cine sint eu mai de vii asuprami cu bastonul? (BOL.). ♦ Ext. (pop.; despre vehicule sau despre conducatori de vehicule) A lovi a izbi (intrind in coliziune cu...) a da peste... A vazut cum a venit camionul peste copac. ♦ A se napusti printro actziune militara asupra dushmanului asupra unui loc detzinut de acesta etc.; a patrunde in numar mare (shi pe neashteptate) pe un teritoriu strain cu scopul de al cotropi de al jefui etc. Turcii au venit cu oaste asupra Ardealului (XEN.). ◊ Expr. (Doar) nu vin turcii (sau tatarii) ori (doar) nu vin turcii nici tatarii se spune pentru a potoli pe cineva prea grabit sau alarmat infricoshat fara motiv. ♦ (mai ales despre animale sau pasari de prada) A se napusti pentru a fura a ucide (pe cineva) sau a distruge a devora (ceva). Lacustele calatoare... ne vin in mod periodic din sudul Rusiei (ENC. AGR.). 6 (determ. prin „ inauntru” sau prin alte determ. locale care indica un spatziu delimitat sau considerat k atare shi introduse de obicei prin prep. „in”) A intra in...; a patrunde undeva. TZaranul veni in curtea palatului shi ceru sa vorbeasca cu imparatul (POP.). ♦ Ext. (urmat de determ. introduse de obicei prin prep. „prin” „in”) A patrunde printro deschizatura printro crapatura printrun spatziu ingust delimitat etc. Odaile erau mari... intunecoase prin faptul k lumina le venea prin mijlocirea unui geamlic (CAL.). 7 (determ. prin „afara” sau prin alte determ. locale introduse de obicei prin prep. „din”) A ieshi a trece din interior spre exterior sau dintrun mediu in altul. Veni repede afara shi se duse sa deschida poarta. 8 (de obicei cu determ. introduse prin prep. „la” sau in dat.) A se deplasa la cineva (acasa) pentru al vedea al ajuta etc. a merge (in mod repetat) undeva; a vizita. Fecioara blonda k spicul cel de griu Veneai la mine noaptea k nimeni sa te vada (EMIN.). ◊ (cu precizarea „in vizita”) Foarte multzamit... prinse incredere catre noua sa muma shi veni din nou in vizita (EMIN.). ◊ (urmat de determ. introduse de obicei prin prep. „pe la” sugereaza imprecizia momentului sau a duratei vizitei) Ceea ce vreau nutzi pot spune aici... Trebuie sa vii pe la mine (REBR.). 9 (de obicei cu determ. introduse prin prep. „la” care indica intruniri manifestari publice etc.) A merge pentru a asista pentru a participa la ceva; a lua parte (la...) a fi de fatza (la. ..). Va fi o shedintza de initziere la care poate veni oricine (PHIL.). 10 (de obicei insotzit de prop. finale) A se infatzisha a se prezenta la cineva inaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop cu o anumita intentzie). Venira creshtinii din satele vecine sa spuna k pe hotarul lor se ivira boi straini (AGAR.). ◊ (cu determ. modale elem. pred. supl.) K sorbita de vintul turbat asha veni de catranita (DELAVR.). ◊ (cu determ. k „in vis” „in somn” etc.) Astanoapte venira dumnezeii voshtri la mine shi ma certara foarte rau (ALEXAN.). ◊ (la prez.ind. pers. 1 shi 4 precedind vb. k „a spune” „a zice” „a intreba k formula protocolara de a se adresa de a relata ceva etc.) Viu satzi adresez shi felicitarile shi expresia simpatiilor mele (ALECS.). ◊ Expr. A veni pe capul cuiva = a cauza cuiva suferintze necazuri etc. Bine ai (sau atzi) venit (sanatos sau sanatoshi) formula de salut cu care este intimpinat un oaspete. Bine k ai (sau atzi etc.) venit formula prin care se evidentziaza multzumirea fatza de oportunitatea sosirii cuiva. A veni la usha (sau la pragul) (cuiva) sau ai veni (cuiva) la usha = a se prezenta la cineva pentru ai cere ospitalitate ajutor bunavointza. A veni k la borsh se spune despre o persoana care prezentinduse undeva pleaca in graba fara explicatzii. A veni (undeva) dupa cineva (sau ceva) = a cauta pe cineva sau ceva in locul unde se afla se adaposteshte se ascunde. A veni in numele cuiva = a) (shi a veni din partea cuiva) a se prezenta undeva k trimis k reprezentant al cuiva; b) a se prezenta (undeva) dinduse drept altcineva shi uzind prin inshelaciune de autoritatea acestuia. ◊ Ext. (cu acc.pe ideea determinarii unei actziuni sau a interventziei intro actziune intrun proces) Realitatea cea mai apriga dushmana a inchipuirei vine de se pune necontenit dinaintea ei (ALECS.). ◊ Fig. Pe mii de drumuri umbre se ridica SHi parca vin sa fure parfumul florilor (DENS.). ♦ A se adresa cuiva a solicita ceva cuiva. Sa nu ma lashi!... Viu la tine sigur k nai sa ma refuzi (CAR.). ♦ (despre bolnavi) A consulta un medic. Mai multzi bolnavi au venit la cabinetul medical. ♦ (pop.) A se prezenta la o persoana de sex feminin pentru a o cere in casatorie. ♦ (jur.; de obicei cu determ. k ”inaintea„ ”spre infatzishare„ ”de fatza„ ”la judecata„) A se infatzisha (k parte) in fatza unei autoritatzi judiciare sau a unui organ de justitzie; a comparea. Veneau pentru vechi procese cu multa indoiala fatza de judecatzile vremelnice (SADOV.). ◊ Expr. A veni cu jalba in protzap v. jalba. ◊ Ext. (despre plingeri reclamatzii etc.) Vinind pirire nencetata Vru sa shtie cu temei de sint Oare acele toate adevarate (BUD.). ♦ A se alatura cuiva a trece de partea cuiva; a deveni asociat partener adept. Sint dushmanit de Maria sa... shi totushi vii catra mine (SADOV.). II (mishcarea se realizeaza pe verticala) 1 (de obicei determ. prin ”jos„ ”la vale„) A se deplasa de sus in jos (pe o suprafatza); a se lasa in jos; a cobori. Vine domol la vale un calaretz tinar (CAR.). ♦ A cadea (cu viteza) de la oarecare inaltzime. O pana veni de sus invirtejinduse repede shi cazu (SADOV.). ◊ (despre precipitatzii atmosferice) Dear veni o rapaiala de ploaie... Sa vina shi sa treaca repede (STANCU). ◊ (despre lumina sau despre intuneric) Venea din cer pe cimp amurgul (GOGA). ◊ (urmat de determ. introduse prin prep. ”pe„ ”peste„ etc. care indica locul caderii; intervine adesea shi ideea de lovire sau de izbire cauzata de cadere) Copacul a venit peste mashina. ◊ Expr. A veni in vale = (despre portziuni de teren) a se surpa a se prabushi a aluneca. ♦ (relig.; despre divinitatzi) A se stabili printre oameni in lume; a cobori (din cer) peste lumea paminteasca. Vetzi lua putere venind Duhul Sfint preste voi (BIBLIA 1688). ♦ (despre necazuri suferintze etc.) A se abate a cadea asupra cuiva sau a ceva. Pentru legea noastra shi credintza vom rabda tot raul ce ne va veni asupra (DOS.). ♦ (shi a veni de sus) A proveni de la o autoritate superioara de la cineva cu prestigiu de la Dumnezeu etc. ♦ (pop.; despre fiintze; urmat de determ. k ”in mina„ ”in nas„ ”pe brinci„ care indica partea corpului care intra in contact cu locul caderii) A cadea la pamint ashi pierde pozitzia verticala. Unealta cazu: omul veni... pe spate (SADOV.). 2 (pop.; despre fiintze; cu determ. k ”in sus„ ”sus„ ”in vale„) A se indrepta in sus (spre un loc mai ridicat) a se deplasa dintrun loc mai jos (sau din josul apei) catre unul situat mai sus (sau in susul apei); a (se) urca a (se) sui. Ruga... sa vina putzin sus spre ai pune pe hirtie unele scurte sfaturi (CAL.). ◊ Ext. Mashina a venit la deal cu greutate. 3 (despre corpuri materii) A se ridica deasupra (apei); a ieshi la suprafatza. Lava venita din adincurile vulcanului. ◊ Expr. A veni la iveala (sau la aratare) = a se da pe fatza a fi dezvaluit a se arata. III (despre fiintze; de obicei cu determ. modale k ”mai„ ”inapoi„) 1 A se intoarce in locul de unde a plecat; a merge din nou unde a mai fost; a reveni. Dintro intimplare neashteptata omul venise inapoi devreme (SADOV.). ◊ (in constr. neg.; cu referire la moarte considerata k o plecare fara intoarcere) Eu voi pleca... peo cale departata De unde nu mai vine acel ce a plecat (BOL.). ◊ (in corelatzie cu ”a se duce„ ”a pleca„ ”a merge„ etc.) Cind pleci sa tensotzeasca piaza buna... Cind vii pasheshte slobod (ARGH.). ◊ (urmat de determ. introduse prin prep. ”de la„ ”din„ care indica locul de desfashurare a unor activitatzi a unor indeletniciri etc. sau activitatzile indeletnicirile k atare) Mirii venisera de la biserica shi se ashezasera intre cei doi nuni (VOIC.). Δ Expr. A veni de la biserica se spune ironic despre cineva care se intoarce beat acasa. ◊ (cu determ. modale sau elem. pred. supl.) Educat la Paris vine in tzara plin de iluzii reformatoare (CONST.). ◊ Fig. Cele ce trec nu mai vin nici santorc (COSTIN). Δ Expr. Ai veni (cuiva) numai numele = a muri undeva departe de locul de unde a plecat a locuit. ♦ (despre obiecte) A fi adus inapoi undeva a fi returnat cuiva. Scrisorile miau venit inapoi. ◊ Expr. A veni la loc = (despre obiecte despre partzi ale lor etc.) a se intoarce in locul initzial; a(shi) recapata pozitzia initziala. Din cauza mishcarii mashinii scaunele se deplasau in fatza shi veneau la loc. 2 (mai ales despre pasari) A se intoarce din migratzie. Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi! (COSHB.). 3 A se intoarce la o stare anterioara; a redobindi o stare o situatzie anterioara. Aceasta mare vindecare a pocaintzii k prin mijlocul ei sa vie iara la cinstea cea dintii (ANTIM). ◊ Expr. Ashi veni in chef = ashi recapata buna dispozitzie voia buna. Ashi veni in fire = a) ashi recapata fortzele vigoarea vitalitatea; a se restabili (dupa o stare de slabiciune de depresie de epuizare etc.); b) ashi reveni dintrun shoc ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize etc.; a se trezi a se dezmetici dintro stare de toropeala de ametzeala de leshin etc.; c) ashi recapata cumpatul stapinirea de sine ashi restabili starea psihica normala (dupa un moment de spaima de furie de uluire de descumpanire etc.); d) ashi redobindi capacitatea de judecata de discernamint (renuntzind la idei la intentzii sau la fapte nepotrivite neingaduite condamnabile); ashi da seama a intzelege a se lamuri (in legatura cu o situatzie). ♦ (despre fortza putere simtzuri etc. ale oamenilor) A se reface a se restabili. Unsei shi pe orb shi i veni vederile k mai nainte (ISP.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) puterea (sau firea rasuflul) = a se trezi ashi reveni dintro stare de leshin de ametzeala etc. A veni in viatza = a se intoarce la viatza a invia. Ai veni (cuiva.) fatza (la loc) v. fatza. Ai veni (cuiva) inima la loc v. inima. Ai veni (cuiva) mintea (sau mintzile minte) (acasa sau la loc la cap in cap) v. minte. Ai veni (cuiva) sufletul la loc v. suflet. IV 1 (inv.pop.; despre ape; de obicei cu determ. locale sau modale) A curge (la vale) (in cantitate mare). Se auzea rasunind glasul unui pirauash ce venea... din deal in vale pravalinduse (CR.). ♦ Ext. A se revarsa. Cind puhoiul vine... tirashte nu numai cei pe shosea dar shi casele inalte (K. PETR.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) apa (sau apa) la moara sau a veni apa (sau apa) (shi) la (sau pe) moara cuiva v. apa. ♦ (despre ape curgatoare; cu determ. introduse mai ales prin prep. ”din„) A izvori. Piriul vine din muntzi. ♦ (de obicei cu determ. introduse prin prep. ”in„) A se varsa. Dunarea vine in mare. ♦ (shi a veni la matca sau la vad) A reintra in albie dupa varsare. ♦ (pop.; adesea cu val. incoativa) A curge (la un robinet pe o tzeava intro instalatzie etc.). Din cauza defectarii unei instalatzii nu a venit apa calda. 2 (pop.; despre lichide organice) A se scurge. De pe frunte singele i venea in ochi. V 1 (cu determ. introduse mai ales prin prep. ”pina la„ ”la„ ”in„) A ajunge pina la nivelul...; a avea k limita. Pantalonii i veneau pina la glezne. ◊ Expr. A nui veni (cuiva) nici la degetul cel mic = a nu se putea compara (cu cineva) din cauza inferioritatzii in care se afla. A veni la masura = a ajunge la masura la marimea prestabilita sau potrivita. A veni cotul la masura sau a veni tafta la cot = a se nimeri; a se potrivi. Ai veni (cuiva) apa la gura (sau la git) v. apa. 2 (pop.; despre obiecte bunuri etc.) A fi evaluat k marime k greutate k volum (in unitatzi corespunzatoare). Pui de cintareshte oala... Venea trei oca shi ceva (BRAT.). ◊ (cu un compl. indirect introdus prin prep. ”de„ ”la„ ”pe„ care indica distributzia) Noi sintem aici douazeci... shi ne vine pe fiecare doi miei (AGAR.). 3 (pop.; despre marfuri) A fi evaluat k pretz a pretzui a costa a ajunge. A intrebat cit vine kilogramul de roshii. 4 (inv.; despre oameni) A ajunge (cu numaratoarea) la numarul de... A numarat oshtenii shi a venit pina la o suta. 5 (inv. pop.) A ieshi a rezulta in urma unui calcul. Adaugam doi la shapte shi vine noua. ♦ A se cuprinde a intra a merge. Doi in opt vine de patru ori. VI (de obicei cu determ. modale care indica un reper spatzial; exprima ideea de ashezare deplasare in spatziu) 1 (despre forme de relief repere geografice) A fi situat a se afla a se gasi undeva (prin raportare la...). Versantul dinspre sat al muntelui... vine in fatza rasaritului (BALC.). ♦ (despre drumuri hotare etc.) A avea traseul (din directzia... cu incepere din... pina la...). O improvizare de bilci pe shoseaua care vine de la Piatra (IBR.). ♦ (despre constructzii despre partzi ale unei constructzii etc.) A fi amplasat ashezat pe un anumit loc intro anumita pozitzie. Unde vine Banca Natzionala? ♦ (despre obiecte sau despre componente ale unui ansamblu ale unei instalatzii etc.) A avea un loc determinat in cadrul unei structuri al unei organizari al unui intreg etc. ◊ Expr. A(i) veni cuiva (ceva) la indemina = a fi indeajuns de aproape (de cineva) pentru a putea fi ushor de atins de luat de minuit; ext. ai fi cuiva ushor comod convenabil etc. (de facut) ceva. Ai veni cuiva peste mina (ceva) = a fi prea departe pentru a fi ushor de atins de luat de minuit de catre cineva; ext. ai fi cuiva greu incomod neconvenabil neplacut (sa faca) ceva. 2 (mai ales cu determ. modale k ”bine„ ”frumos„ ”de minune„) A i se potrivi ai shedea; al prinde. Hainele noi i veneau foarte bine. VII 1 (de obicei cu determ. care indica rangul institutzia domeniul) A prelua a primi (k succesor) functzia imputernicirea de... Venind din nou la domnie... incepu cu un mare macel al boierilor (IORGA). ◊ Expr. A veni la putere (sau la guvern la guvernare) = (despre shefi de state guverne formatziuni politice) a prelua puterea (politica) intro tzara. Singurul partid care nu are nici un interes imediat dea veni la guvern... e cel conservator (EMIN.). ♦ (despre oameni; cu determ. introduse prin prep. ”la„ sau ”in„) A luat in primire o slujba un post (de conducere); a se angaja intrun serviciu; a avea o indeletnicire. A venit la institut de trei ani. ◊ Expr. A veni in serviciul cuiva = a se pune in serviciul cuiva ashi oferi cuiva serviciile. 2 (inv. pop.; mai ales despre bunuri proprietatzi etc.) A i se cadea a i se cuveni a i se atribui (prin partaj) k moshtenire k zestre k recompensa etc. Lea venit cite doua mii partea fiecaruia. Cei drept au shi muncit (GHICA). VIII (despre fiintze; adesea cu determ. care indica elem. precedent fatza de care se face raportarea) A urma (imediat) dupa altcineva sau dupa altceva (in spatziu sau in timp); a merge a pashi dupa cineva sau dupa ceva; a succeda. Fluturi multzi de multe neamuri vin in urma lui un lantz (EMIN.). ♦ (despre fapte intimplari sentimente etc. ale oamenilor) SHtie marele poet k... apoi vin reflectziile (RUSSO). ♦ A urma in grad sau in rang dupa...; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa... Logofatul cel mare... are sub sine multzi logofetzi. Logofatul al doilea vine dupa el (PER.) ♦ (pop.; de obicei cu determ. introduse prin prep. ”dupa„) A se insotzi cu cineva (casatorinduse); a urma (pe cineva) in vederea casatoriei. E muiere buna ne iubeshte shi chiar a zis car veni dupa dta tata (POP.). ♦ A urmari (pe cineva) (pentru al supraveghea pentru al ajunge pentru al prinde etc.); a se calauzi dupa un indiciu dupa o urma etc. Dihania de lup adulmeca shi vine dupa fum (CR.). ♦ A urma invatzaturile indrumarile etc. cuiva a asculta de... a proceda conform cu...; ext. a adera la ceea ce intreprinde cineva a fi alaturi de cineva (intro actziune). Venitzi dupa mine shi va voi face pescari de oameni (BIBLIA). B intr. I 1 (despre evenimente situatzii intimplari etc.) A se produce a avea loc a se intimpla; a se petrece a se realiza; a surveni a interveni. Circula zvonul k in curind va veni rasturnarea rinduielii de acum (DAN). ◊ Expr. Nu shtii cum vine pacatul se spune pentru a exprima resemnarea in legatura cu viitorul imprevizibil sau indemnul la prudentza la prevedere. A veni vorba de... (sau despre... k...) = a fi adus pus luat in discutzie; a se vorbi (printre altele) despre... Asha (sau cum) vine vorba (sau vorbirea) = asha se vorbeshte asha se spune asha umbla vorba. A intzelege (sau a pricepe a vedea) cum vine vorba cuiva (sau vorba asta) = a sesiza sensul nuantza aluziile din spusele cuiva. ♦ (despre oameni) A se ivi a aparea (in timp). O personalitate... vine intro vreme in care talentul shi predispozitziile artistice nu se au singure in vedere (OPR.). 2 (despre timp sau despre unitatzi intervale perioade de timp) A incepe sa se desfashoare; a deveni actual; a sosi. Veni timpul de plecare in strainatate (ALECS.). ◊ (in legatura cu intervale de timp determinate partzi ale zilei anotimpuri etc. realizeaza deseori constr. cu val. de loc.vb.) Cind a venit toamna sa dus shi ea cu frunzele (SADOV.). ◊ Expr. A(i) veni (cuiva sau la ceva) vremea (sau vremurile timpul) = a sosi pentru cineva sau pentru ceva prilejul ashteptat momentul favorabil. Vine (ea) shi vremea aceea se spune pentru a exprima convingerea k ceea ce este ashteptat se va implini. A veni implinirea vremii = a implini timpul stabilit. Nu shtii (sau mai shtii) cum vine (sau veni) vremea ori asha vine vremea se spune pentru a evidentzia caracterul imprevizibil sau accidental al unor situatzii sau intimplari la un moment dat. Vine (sau a venit va veni etc.) (shi) vremea (sau ziua) mea (sau a ta a lui etc.) ori ceasul meu (sau al tau al lui etc.) se spune pentru a atrage atentzia k este inevitabil momentul favorabil cuiva al aprecierii al recompensarii sau al pedepsirii (cuiva). A(i) veni (cuiva) ceasul (sau vremea) = a) a ajunge la capatul vietzii a se afla in pragul mortzii; b) ai sosi timpul sa se casatoreasca; c) ai sosi timpul sa nasca. Ia venit vremea dar nu ia venit ceasul se spune a) despre o femeie insarcinata ajunsa la termenul nashterii dar ashteptínd declansharea acesteia; b) despre o fata de maritat care nu shia gasit inca pretendent. A veni rindul (cuiva) sau a veni rindul (pentru ceva) a veni la rind v. rind. ♦ (despre unitatzi de timp date termene calendaristice sarbatori) A urma la rind (in conformitate cu periodicitatea specifica). Nici nu bagi de seama cum vine Craciunul (DAN). ◊ (bis.; in prop. atrib. care capata valori semantice echivalente cu ”veshnic„ ”de apoi„) In viatza ceo sa vie can viatza trecatoare... tot vesel am a fi (BOL.). ♦ A avea k limita finala a ajunge pina la data (de...). Documentele bisericii vin pina la anul 1780. ♦ (pop.; despre zile evenimente ocazii festive sarbatori etc.; cu determ. introduse prin prep. ”in„ ”la„) A se nimeri a cadea la o anumita data intro anumita zi sau perioada; a se afla a fi intrun anumit moment; a pica. Anul acesta Sfintul Gheorghe vine dupa Pashte. ◊ (pop.; despre unitatzi ale timpului) A se incheia a se implini. Ma muncesc de vineun an Sa fac din pelin sahar (POP.). II unipers. (de obicei cu un compl. in dat.) 1 (despre stari fiziologice sau psihiatrice simptome de boala etc.) A cuprinde a apuca a pune stapinire pe cineva. Imi veni atunci o grozava stringere de inima (GAN.). ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile (sau lacrimi) (in ochi) = a i se umezi ochii a incepe sa plinga. A(i) veni (cuiva) pe buze (sau pe limba) (ceva) = a avea impulsul pornirea de a rosti ceva de a spune de a da glas. (Tot) ce imi (sau itzi i etc.) vine la (sau in) gura sau cite imi (ori itzi etc.) vin la (sau in) gura = (in legatura cu vb. k ”a zice„ ”a spune„ etc.) fara a alege a selecta cuvintele (fiind sub impulsul unei stari emotzionale de moment). Cum (sau oricum) i (sau itzi etc.) vine la gura = (in legatura cu vb. k ”a ocari„ ”a batjocori„ ”a blestema„) in termeni duri brutali violentzi. Ai veni (cuiva) acru = ai displace a se satura de ceva; a i se acri. Ai veni (cuiva) o nebuneala (sau pandaliile) sa... = a i se nazari sa... Imi (sau itzi i etc.) vine nebunie (sau vin pandaliile) se spune pentru a exprima enervarea agasarea in legatura cu ceva. Sai vina dambla (sau damblaua nebunie) se spune pentru a exprima surprinderea uluirea mirarea (in legatura cu o situatzie o intimplare neplacuta). Ai veni (cuiva) dracii = a deveni indaratnic nereceptiv furios. Ai veni cuiva pe cineva = a se supara a se minia a avea necaz pe cineva. Ai veni cuiva ceva = a i se face de ceva. Ai veni (cuiva) o toana (sau toanele) v. toana. ♦ (precedat de ”cum„ ”cind„ ”unde„ etc.; constr. cu dat. pron.pers.) A gasi de cuviintza a crede potrivit necesar (la un moment dat); a vrea. Poate sa se plimbe cind i vine cheful. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) la socoteala (sa... k sa... de... de a... a...) = ai fi bine (sa...); ai fi pe plac comod convenabil (sa...); ai fi (cuiva) la indemina (sa...) a gasi momentul prielnic (sa...). Ai veni (cuiva) bine cu... (sau k...) = ai produce multzumire satisfactzie (k...) ai face placere (k...). Ai veni (cuiva) ushor (sau lesne cu inlesnire) (sa... a...dea...) = ai fi a i se parea ushor simplu (sa...). A nui veni (cuiva) sa... = ai fi a i se parea greu anevoios (sa...); ai fi a i se parea dezagreabil placut (sa...); ai fi imposibil (sa...); a nui conveni. Ai veni (cuiva) bine (sa... k sa... de... de a... a...) v. bine. A(i) veni (cuiva) (cu) greu (sa... a... de...) v. greu. 2 (cu sub. gram. ”gindul ideea„ etc. sau impers. determ. prin ”in gind„ ”in minte„ ”in cap„ etc. cu care formeaza loc.vb.) Ai trece cuiva prin minte a gasi de cuviintza a socoti potrivit sa...; a gindi. Ia venit ideea sashi faca testamentul. ◊ Expr. A(i) veni (cuiva) in cap = a) (shi ai veni cuiva in amintire in memorie in gind) ashi aduce aminte ashi aminti (de ceva); b) ashi da seama de... a realiza k... a intzelege necesitatea de a... Cum i vine in (sau la) minte (ori in gind) = dupa bunul plac. A nui veni (cuiva) nici (macar) in (sau prin) minte = a nu considera ceva k acceptabil plauzibil realizabil etc.; a socoti a considera ceva de neconceput inacceptabil irealizabil. (Nu shtiu) cemi (sau cei ce ne etc.) vine (sau veni a venit) (mie sau lui noua etc.) (in minte sau in gind) (de...) se spune (adesea cu val. exclam.) pentru a atrage atentzia asupra caracterului neashteptat neobishnuit surprinzator al faptelor sau al situatziilor relatate. Cetzi (sau cei) veni? ori ce tzia (sau ia etc.) venit? se spune cu nuantza de reprosh pentru a exprima nedumerirea surprinderea nemultzumirea in legatura cu afirmatziile cu atitudinea sau cu faptele neobishnuite nepotrivite nesabuite ale cuiva. C intr. I 1 (cu determ. introduse prin prep. ”la„ ”in„ etc.) A ajunge a se vedea a se pomeni intro anumita situatzie intro anumita stare. La atita fatzarnicie... au venit pornirile unor oameni (BOJ.). ◊ Expr. A veni in contact (sau in atingere) (cu...) = a) a ajunge in nemijlocita apropiere in vecinatate cu...; a se atinge de...; b) a ajunge sa aiba relatzii raporturi datorita vecinatatzii cu...; c) a ajunge sa cunoasca a fi influentzat informat de... A veni in contradictzie (sau in contrazicere in conflict in opozitzie in lupta etc.) cu... = a fi in dezacord in discordantza cu...; a fi opus contrar cu... ♦ (pop.; despre plante) A face a produce rod; a rodi. Verdetzuri care vin primavara. ◊ Expr. A veni pe rod = (despre vie pomi fructiferi) a incepe sa rodeasca. ♦ (inv.; pop.; cu precizari k ”in virsta„ ”la anii„ etc. urmate de determ. gen. sau introduse prin prep. ”de„) A implini o anumita virsta. Veni in virsta de maritat. ♦ Expr. A(shi) veni la (sau in) virsta (sau deplina virsta virsta legiuita masura virstei virsta anilor) = a deveni major a ajunge la majorat. A veni in virsta (sau la vreme) de (adinci) batrinetze sau a veni mai la virsta = a imbatrani (foarte tare) a deveni (foarte) batran. A veni la sfirshitul vietzii (sau anilor) = a muri. A veni pe... = (urmat de determ. numerice) a fi pe punctul de a implini virsta de...; a merge pe... Fata venea pe shapte ani. 2 (inv.; cu determ. care indica opinii pareri decizii hotariri) A cadea de acord a conveni; a adopta. ◊ Expr. A veni in pofta cuiva = a face cuiva pe plac. A veni la tocmeala (sau la impacaciune la consens etc.) (cu...) = a se intzelege a cadea de acord (cu...). 3 (inv.pop.; constr. cu dat. pron.pers.) Ai parea ai face impresia de... Aceste vorbe iau venit omului cam ciudate. II (cu val. de semiauxil. de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; constr. cu dat. pron.pers.; mai ales urmat de un alt vb. la conjunct.) A avea pornirea dorintza de a... (sau sa...) a se simtzi in masura sa... Era atita ushurare in cei spunea batrína incit nui venea sa creada (AGAR.). III (cu val. de semiauxil. de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt vb. la indic introdus prin conj. ”de„ ”shi" sau la conjunct sau la inf.) A fi pe punctul in situatzia de...; a ajunge pina la punctul (de) unde... Fumul vine de se depune pe horn. D intr. (cu functzie de vb. cop.; cu nm.pred. care indica modalitatea sau relatzia) 1 (inv. pop.) A fi. Ia sa vedem cam cum ar veni trebushoara asta? (CR.). ◊ Loc.vb. A veni ruda (cu...) sau ai veni (cuiva) ruda = a se inrudi (cu...). Ne vine cam ruda. Ia fost Costache tutor (CAL.). ◊ Expr. Cum vine (shi) (vorba sau treaba) asta se spune pentru a arata nedumerirea mirarea sau iritarea cuiva care pretinde o explicatzie pentru o intimplare pentru o afirmatzie sau o fapta a cuiva. 2 (pop.) A deveni a se face. A venit copilul flacau mare. E (inv. pop.; cu functzie de vb. auxil. realizeaza o forma a diatezei pas.) Ciocul... este aci relativ mare shi vine ashezat k la pripoane imediat sub varf (ANTIP.). • prez. ind. vin (inv.pop.) viu; conjunct. pers. 1 sa vin (inv. pop.) sa viu pers. 36 sa vina (inv. pop.) sa vie; imper. pers. 2 vino (pop.) vina; ger. venind (inv.pop.) viind; part. venit. /lat. venīre.

venita² s.f. v. venit¹.

VENÍ vin vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa inspre persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; a se apropia de un loc de o ashezare; p. ext. a merge a trece pe langa sau printrun anumit loc. ◊ Expr. Dutevino subst. = mishcare circulatzie intensa neintrerupta shi in ambele sensuri. Vinoncoace subst. = a) farmec dragalashenie atractzie irezistibila; b) (rar) ademenire ispita pacat. ♦ A merge impreuna cu cineva sau in urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni dupa cineva = a se casatori cu cineva. ♦ A intra (in locul in spatziul unde se afla vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni in slujba = a se angaja a intra in slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda a se revarsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = ashi ridica mult nivelul a se umfla a creshte a se revarsa. ♦ A se deplasa la suprafatza apei dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat. ♦ A merge a se deplasa a zbura prin aer dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat. ♦ A navali asupra sau impotriva cuiva. 2. A sosi a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintrun punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se nashte. ♦ (Despre obiecte) A fi adus trimis expediat de cineva de undeva. ♦ (Despre publicatzii) A sosi periodic undeva a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote cuvinte mirosuri etc.) A ajunge (pana) la persoana care vorbeshte sau la fiintza despre care se vorbeshte ori intrun loc determinat. 3. A se duce in vizita (sau in treacat) la cineva sau undeva a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a aparea a se ivi. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile = a plange sau a fi gata sa planga. Ai veni (cuiva) in (sau prin) minte (sau cap) = a se gandi dintro data la ceva ashi aminti de ceva. Cei vine cuiva pe limba = ce exprima cineva spontan shi fara discernamant intrun moment de surescitare. Cum (sau ce) i vine cuiva la gura = cu termeni ireverentzioshi cu insulte. 4. A urma dupa altcineva sau dupa altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna saptamana etc.) ce vine = anul (sau luna saptamana etc.) care urmeaza imediat dupa cea in curs. ♦ A urma in grad sau in rang dupa...; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa... 5. Ashi avea originea; a proveni a purcede; a izvori; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (k o consecintza). 6. A sosi in locul unde trebuie sa se afle unde se cuvine sa fie unde este ashteptat. ◊ Expr. (Asha sau acum) mai vii deacasa = incepi sa intzelegi sa fii mai conciliant mai ingaduitor. Ai veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli a se cumintzi. Ai veni inima la loc sau ashi veni in fire = a se calma a se linishti. Ai veni (cuiva) numele = a muri (undeva departe). (In imprecatzii) Venitziar numele! 7. (Despre ashezari locuri constructzii) A fi situat intrun anumit loc sau intro anumita pozitzie. ♦ A ajunge pana la...; a atinge. 8. A se vedea a se pomeni a ajunge intro anumita pozitzie situatzie stare. ◊ Expr. A veni in nas = a cadea (cu fatza in jos). Ai veni (cuiva) nu shtiu cum se spune cand cineva se afla intro situatzie neplacuta jenanta penibila. A veni la putere = a prelua puterea politica intro tzara. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discutzia la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvantul la spusele) cuiva = a recunoashte (prin desfashurarea ulterioara a lucrurilor) k prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) sau adeverit k sfaturile care lea dat (fara a fi urmate) au fost bune. Vorba vine se spune despre o afirmatzie care nu corespunde realitatzii. Cum vine asta? se spune pentru ashi arata nedumerirea sau nemultzumirea in legatura cu ceva. 9. (Despre intamplari evenimente fenomene) A se produce a se intampla a avea loc. ♦ (Despre unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de cand...) = se implineshte un an (de cand...). Ai veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre ganduri sentimente senzatzii etc.) A cuprinde a pune stapanire a preocupa pe cineva. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) totzi dracii = a se infuria a se mania. Ce tzia venit (sa... sau de...)? se spune cand cineva face un lucru ciudat nepotrivit nesabuit. Cum i vine (cuiva) = cum i place cum vrea cum i convine. Ai veni (cuiva) la indemana (sau la socoteala) = ai conveni ai fi pe plac. 11. (Despre incaltzaminte imbracaminte) A fi pe masura cuiva a se potrivi; p. ext. ai shedea cuiva bine (sau rau). ♦ (Inv. in constructzii negative) A se potrivi a cadra. 12. Ai reveni sau a i se cuveni ceva (de drept printro impartzeala etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei masuratori al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla intro anumita legatura de dependentza de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. shi: (pop.) viu] Lat. venire.

BINEVENÍT A binevenitzi te adj. Care vine la momentul oportun; a carui venire face placere bucurie. Intimplarea din aceasta sala deshi a fost foarte displacuta a fost binevenita. SADOVEANU O. VII 96. ◊ Expr. Fii binevenit! = bineai venit!

DÚCE² duc vb. III. I. Tranz. 1. (Subiectul este mai ales o fiintza) A purta a transporta ceva dintrun loc in altul tzinind in mina in bratze in spinare etc. [Pachetul] la luat Ionutz sal duca inapoi. DAVIDOGLU M. 20. Trebuie sa ducem bucatele de pe cimp acas'? CAMIL PETRESCU B. 9. Calui... spre muntzi incet porneshte Ducind lin shi nesimtzit Pe stapinul lui iubit. ALECSANDRI P. II 20. ◊ Fig. Totzi cei ce trec... duc in ranitze shin suflete numai geamat. CAMILAR N. I 215. Pashii mei erau ushori caci duceau greutatea fericirii. ISAC O. 230. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa (sau la ultima locuintza etc.) = a conduce la locul de inmormintare. Am dus la ultimai locuintza pe un june... plin de sperantze shi de viitor. MACEDONSKI O. IV 11. Se mishcin line pasuri Ducind la groapa trupul reginei dunarene. EMINESCU O. I 92. ◊ (Subiectul e vintul o apa curgatoare etc.) Vintul baltaretz plutea pe deasupra pomilor ducind spre padure mirosurile molipsitoare ale apelor statute. MACEDONSKI O. III 6. (Poetic) Pe marea vietzii cind te duce vintul Fietzi cirma cugetarea de tzie pinza simtzimintul. DAVILA V. V. 143. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce sau introduce undeva; a conduce a indrepta. Costea fu dus de escorte. CAMILAR N. I 364. Ii pregatira un cufar un geamantan shil dusera la gara. BASSARABESCU S. N. 32. Nul ducem noi la spinzuratoare numai asha de flori de cuc. CREANGA P. 332. ◊ Expr. A duce (pe cineva) de nas v. nas. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a promite mereu aminind indeplinirea promisiunii. Ii promisese Filica plugul shi caii lui; dar uite asha il dusese cu vorba zi de zi pina ce cazuse neaua. MIHALE O. 56. (Familiar) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau cu cobza cu preshul) = a prosti (pe cineva) a amagi. ◊ Fig. SHi mugurii tainicii... Cu mina lor dulce De puf shi naluca Pe caile soarelui Vor sa ne duca. BANUSH B. 63. Chemam noaptea sa ma duca in bratzele fericirii. ISAC O. 237. (Rar) A cirmui a conduce. Patruzeci shi shapte de ani am dus tzara cu noroc. DELAVRANCEA A. 75. ♦ Intranz. (Subiectul e un drum o cale etc.) A conduce intrun loc anumit a da in... Pe malul apei sempletesc Carari ce duc la moara. COSHBUC P. I 191. Dau intre huditzi pe drumul care ducea la noi acasa. CREANGA A. 67. ♦ Intranz. Fig. A avea k rezultat. Practica nea aratat k munca colectiva duce la creshterea exigentzei in indeplinirea sarcinilor. SCINTEIA 1953 nr. 2762. ♦ (Subiectul e simtzirea ochii etc.) A calauzi a indrepta. Afla shi tu acum de ceam fost pornit incotro neor duce ochii. CAMILAR N. I 328. Nebuniile mele pentru care am fost certat destul nu ma pot duce pina la orbire. SADOVEANU Z. C. 117. Simtzirea lui era atit de... bolnavicioasa incit daca mintea nu iar fi fost puternica aceasta simtzire lar fi dus la nebunie. MACEDONSKI O. III 24. ◊ Expr. A se lasa dus (de ginduri de visare etc.) = a se lasa copleshit de ginduri a se cufunda in ginduri in visare. In fatza muntzilor noshtri sufletul se lasa dus de visare: k intro elegie fara sfirshit. RUSSO O. 100. Al duce capul (sau gindul mintea) sau al taia capul (pe cineva) v. cap. ♦ A mina (vitele oile). Sint vreo cincishase zile de cind a fost sa duca vitzeii la suhat. CREANGA P. 14. 3. A apropia ceva de o parte a corpului. A duce mincarea la gura. ▭ Am simtzit... raspunse capitanul ducindushi degetul aratator la buze in semn de taina. CAMILAR N. I 143. Duce intruna mina la git k shi cum shiar cauta cravata absenta. SEBASTIAN T. 81. 4. (Cu privire la veshti vorbe raspunsuri salutari) A transmite. SHiacum dami mina! A sunat Cornistul de plecare Du Oltului din partea mea O calda salutare. COSHBUC P. I 79. Greuceanu... dete fratelui sau [un cal] k sa duca ImparatuluiRoshu vestea cea buna. ISPIRESCU L. 226. Prea bine: mergi la doamna sai duci aceasta veste. ALECSANDRI T. II 88. 5. (Cu complementul «viatza» «zilele» etc.) A trai a petrece. Duceau trai de cine dupa ce grofii shi baronii i alungasera din moshtenirea obshteasca. CAMILAR T. 12. Cum tzi se pare viatza asta de prefacatorie de minciuna grosolana care o duci de o saptamina? CAMIL PETRESCU T. I 138. Ma dojenit pentru obscuritatea shi trindavia in care imi duc viatza. GALACTION O. I 26. ◊ Expr. A duce casa buna (cu cineva sau cu ceva) v. casa. A o duce in... = a nu mai inceta din... a o tzine in... Eu ma cunosc; sint pacatos K prea am duson ris shi glume. Prea drag mia fost sa fiu in lume SHiam prea iubit cea fost frumos! COSHBUC P. I 198. Intro batalie o duse cit trai. ISPIRESCU U. 20. O ducea tot intrun cintec de parca era toata lumea a lui. CREANGA P. 299. A o duce (bine rau etc.) (cu cineva) = a trai (bine rau etc.) (cu cineva). In companie la mine vei duceo bine. CAMILAR N. I 268. Cum o duci bre Minecutza? SADOVEANU P. M. 186. A mai duso asha citeva luni shi a mers sashi ia locul de veci linga mama. M. I. CARAGIALE C. 83. Sa ai femeie cum trebuie shi so duci cu dinsa pina la adinci batrinetze. CREANGA P. 169. A no (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi gata sa se prapadeasca. Socotea k deacuma na mai duceo mult shi a muri. SBIERA P. 287. A (o) duce la tavaleala v. tavaleala. ♦ A face a se tzine de... Intruna rasunau in tabara viersurile saltaretze shi repezi ale lautarilor shi voinicii duceau jocuri shi chefuri zile intregi. SADOVEANU O. I 176. 6. (Subiectul e o fiintza; cu privire la suferintza etc.) A indura a suporta a suferi a rabda. Cinen pace duce greul bogatziei shi luminii? SHin razboi cinei viteazul fara slava fara nume? VLAHUTZA O. A. 51. ◊ Expr. A duce grija (unei fiintze sau a unui lucru) = a) a fi ingrijorat sa nu i se intimple (cuiva) vreun rau. Ia las’moshule nui duce grija. CREANGA P. 211. Maicasa grijai ducea. ALECSANDRI P. P. 38; b) a se interesa a se ocupa (de cineva sau de ceva). Dupa moartea lui tatasau el singur a trebuit sa duca grija casei. DUNAREANU CH. 9. Maritate mindra mea Dupa mine nu shedea K eu nutzi mai duc grija! JARNÍKBIRSEANU D. 261. A duce dorul = a) (complementul indirect indica o persoana) ai fi dor de cineva. Barbate leaga vornicia de gard k eu nu mai am parte de tine shitzi duc doru. ALECSANDRI T. I 245; b) (complementul indirect indica un lucru) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. Cutii cu rahat shiraguri de smochine... shi cite shi mai cite de care duceam dorul la shcoala. La TDRG. 7. (Cu privire la razboaie lupte tratative etc.) A purta. Poporul... E altul acum decit a fost atunci Impins sub jugul strainei porunci Sa duca razboaie nedrepte. BOUREANU S. P. 30. Crima asta au facuto jandarmii ei care duc razboiul lor. CAMILAR N. I 162. ♦ (Cu privire la o munca) A depune a presta. A duce o munca de raspundere. ♦ (Determinat prin «la capat» «la indeplinire» «la bun sfirshit» etc.) A indeplini. Ce nu putura scoate la cale domnii cei mari shi invatzatzi o fata de tzaran o sa duca la indeplinire! RETEGANUL P. IV 30. 8. (Cu privire la linii) A trage a desena. Duc o tangenta la cerc. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a trece (dintrun loc in altul pe o distantza de obicei mica). De sfintuVasile sa dus cu flacaii la urat. SADOVEANU O. I 354. Ma intreba o data unde ma duceam. Ii spusei k la Academie. M. I CARAGIALE C. 113. Se ducea adesea prin gradina. ISPIRESCU L. 83. ♦ (Mai ales in opozitzie cu ramine shi veni) A pleca (departe intro calatorie lunga). Mini dimineatza ne ducem la Piatra. SADOVEANU B 65. Vezi rindunelele se duc Se scutur frunzele de nuc. EMINESCU O. I 235. Eu mindrutza plec ma duc... Pleacate sa te sarut. JARNÍKBIRSEANU D. 111. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge dea dreptul undeva repede fara ocol. Sa dus glontz la el pina a ajuns in rascrucea blestemata. POPA V. 333. Neagu cum scapa de la vapor se ducea intins la Evantia. BART E. 167. Se duce drept la fratesau k sai duca bucurie. CREANGA P. 44. A se duce in treaba lui (sau intreabashi sau intrale sale) = a pleca ashi vedea de drum. Se duse fiecare intrale sale. ISPIRESCU L. 99. Dupa ce sa sfirshit nunta feciorii sau dus in treaba lor. CREANGA P. 5. A se duce pe aci incolo = a pleca a o shterge a se carabani. A se duce k vintul (shi k gindul) = a se duce foarte repede. A se duce in lume (sau in toata lumea sau in lumea larga) v. lume. Dutencolo! exclamatzie prin care se exprima neincredere fatza de ceea ce spune cineva (Substantivat) Dutevino = mishcare continua incoace shi incolo alergatura. Deasupra celor patru terase largi e un neintrerupt dutevino de vagonete. BOGZA C. O. 184. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului (sau la dracul focului la pacatele pe urlatzi in boala etc.). Vorbaria pudrata domoala... Prea imbuibata macar cai goala Nici o scofala Ducase dracului! DESHLIU G. 9. Ba mai dute shi dracului. RETEGANUL P. I 23. A lasat shi bani shi tot shi sa dus pe urlatzi dupa ceilaltzi. CREANGA P. 60. Ducasepepustii (cu valoare de substantiv) = a) dracul; b) epilepsie. Li se sperie copiii shi li se bolnavesc de ducasepepustii. SADOVEANU P. M. 265. A se duce pe copca v. copca. A Se duce de ripa = a se prapadi a se narui a decadea. Cind eu strig in conferintza k se duce shcoala de ripa dta taci. SEBASTIAN T. 213. (Despre fete sau femei) A se duce dupa cineva = a se marita. Eu Costane dupa el nu ma duc... cai coltzat shi hid. CAMILAR N. I 29. Dupa ciobanel moi duce K guritza lui e dulce! JARNÍKBIRSEANU D. 75. A i se duce ochii (sau inima) dupa cineva = a se uita cu drag la cineva sau la ceva a se indragosti de cineva. [Fetele erau] asha de frumoase shi de dragalashe k tzi se ducea inima dupa dinsele. SBIERA P. 150. A se tot duce = a merge mereu fara a se opri. Sa tot dus cale de trei zile. RETEGANUL P. V 29. Ivan incepe iar a cinta shi se tot duce inainte. CREANGA P. 299. Se tot duc se duc mereu. EMINESCU O. I 104. A se duce cu dumnezeu (sau in plata in shtirea lui dumnezeu sau in plata domnului) = a merge in drumul lui a se duce in treaba lui. Apoi te dun shtirea lui dzeu. RETEGANUL P. III 54. Sa se duca in plata lui dumnezeu. CREANGA P. 292. ♦ A merge a umbla (fara o anumita tzinta); a colinda a cutreiera. Ma duc ma duc mereu peun drum Ce se pierden departari de fum. BENIUC V. 20. Se duse asha in neshtire in ograda cu pruni. DELAVRANCEA H. T. 150. Mergea Ivan... fara sa shtie unde se duce. CREANGA P. 297. ♦ A pluti a fi purtat de apa. Se duse butoiul pe Dunare. ISPIRESCU L. 354. ◊ Expr. A se duce pe apa simbetei (sau pe girla) v. apa. 2. (Despre «veste» «zvon» «nume» etc.) A se raspindi a se latzi. Ushor se duce nume Deun lucru bun in lume Dar mai ushor deun lucru Frumos cuadevarat. COSHBUC P. I 277. Asemene pietre fac podoaba imparatziei mele; nu se gasesc altele mai mari shi mai frumoase decit aceste la nici o imparatzie shi de aceea sa dus vestea in toata lumea. CREANGA P. 218. 3. Fig. A trece. Numai de sar duce noaptea asta blestemata mai repede. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 328. Ia acushi se duce noaptea shi vai! de odihna noastra. CREANGA P. 253. ♦ A eshua. Va sa zica afacerea cu mahorca sa dus. CAMILAR N. I 147. ♦ A disparea. Sa dus zapada alba de pe intinsul tzarii Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI O. 174. 4. Fig. (Despre fiintze uneori urmat de determinari k «din lume» «de pe fatza pamintului») A muri. Cei ce sau dus nimica nu mai vor. JEBELEANU C. 34. Noroc de tragatori... k altfel ma duceam shi eu. CAMILAR N. I 286. Sa navem noi un copil macar care... sa ne inchiza ochii cind o fi sa ne ducem! DELAVRANCEA S. 241. SHi nu cumva sa faci de altfel k teai dus de pe fatza pamintului. CREANGA P. 233. ◊ Fig. Sa dus amorul un amic Supus amindurora. EMINESCU O. I 184. ♦ (Despre lucruri) A se sfirshi. Ma gindesc la trecut... toate sau dus sau scufundat in neshtiut. SADOVEANU O. VII 191. III. Intranz. A rezista a tzine la... Era singurul care nu ducea la bautura. M. I. CARAGIALE C. 16. [Bradul] sanatos din fire shia impletit inima shi a dus la necazuri k un sfint. BASSARABESCU V. 49. Cum putetzi duce fara pine? RETEGANUL P. IV 41.

VENÍ vin shi (regional) viu vb. IV. Intranz. 1. A merge inspre persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; a se apropia de un loc de o ashezare considerata aproape de vorbitor. Venea Mitrea argatul cu cirdishorul de oi shi cu cele doua vaci. SADOVEANU B. 20. Prin fatza Ministerului de Domenii... venea agale o trasura. CAMIL PETRESCU U. N. 136. Care dintre cai a veni la jaratic sa manince acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192. Oastea lesheasca vine spre cetate. ALECSANDRI T. II 27. ◊ (Prin analogie) Baltzateshti! O improvizare de bilei pe shoseaua care vine de la Piatra. IBRAILEANU A. 7. ◊ (In personificari) Venea din cer pe cimp amurgul. GOGA C. P. 10. Din codri noaptea vine Pe furish. COSHBUC P. I 47. Zaresc in departare se inteietoare un sul de raze care venea inspre dinshii. CREANGA P. 228. Sara vine din arinishti. EMINESCU O. I 103. Vine vintu dinspre muntzi SHii cu dor de la parintzi. JARNÍKBIRSEANU D. 350. ◊ (Intarit prin repetare) Mircea insushi minan lupta vijeliangrozitoare Care vine vine vine calca totul in picioare. EMINESCU O. I 148. ◊ (Construit cu dativul) Tirzie toamna e acum Se scutur frunzele pe drum SHi lanurile sint pustii... De ce numi vii de ce numi vii? EMINESCU O. I 235. ◊ Expr. (Cu verbul la imperativ mai ales in forma vino intreaga expresie avind valoare de substantiv) Dute vino = mishcare circulatzie intensa neintrerupta. Acel dute vino al oamenilor de legatura nu batea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU O. II 247. (De obicei construit cu verbul «a avea») Vinoncoace = a) farmec dragalashenie atractzie. Multzi se dau pe linga ea car avea bune paralutze; da ce face ce drege k nare altoi de vinoncoace. DELAVRANCEA S. 44. Lui Harap Alb i se tulburau mintzile uitinduse la fata shi vazindo cit era de tinara de frumoasa shi plina de vinancoace. CREANGA P. 275. O fata frumoasa bine facuta vesela shi cu vinaincoace. CONTEMPORANUL II 216; b) (rar) ademenire ispita. Vei vedeao pe la hori Sa no lashi la vinoncoace. Stai cu ea ce shtii tui spune Dar cu capul mi te pune Sa no joace Altzi feciori. COSHBUC P. I 135. ♦ A merge impreuna cu cineva (v. insotzi) sau in urma cuiva (v. urma). Face semn dracului cu mina sa vie dupa el. CREANGA P. 52. Vin’ cu mine rataceshte Pe carari cu cotituri. EMINESCU O. I 209. ◊ Fig. Eu ma duc uritul vine Tot alaturea cu mine. JARNÍKBIRSEANU D. 211. ◊ Expr. (Popular) A veni dupa cineva = a se casatori cu cineva. Acele care lear fi luat nu veneau dupa el shi asha a ramas neinsurat. RETEGANUL P. II 22. Dea veni el dupa mine Sal iubesc eu numai eu. ALECSANDRI P. I 7. Vino mindra dupa mine K mii prinde tare bine. HODOSH P. P. 82. ♦ A intra (in locul in spatziul unde se afla vorbitorul). Sa vie strainul ce cinta afara Sa cinte aci. BOLINTINEANU O. 77. ◊ Expr. A veni in slujba = a se angaja in slujba cuiva. Domniata miai poruncit sa vin in slujba dtale in locul tatei. RETEGANUL P. V 48. Ipate se imbogatzise... de cind a venit Chirica in slujba la dinsul. CREANGA P. 153. ♦ (Despre ape urmat de determinari modale sau locale) A curge. Din acest munte... Oltul vine la vale asupra cimpiilor shi a oamenilor. BOGZA O. 14. Subt zarea cea din urma a inserarii apele veneau posomorite clatininduse k lespezi fumurii shi clipotind ushor la tzarm. SADOVEANU N. P. 182. A dat peste un pirau a carui apa venea grozav de tulbure. CREANGA O. A. 271. ◊ Expr. A veni mare = ashi ridica mult nivelul a creshte a se umfla a se revarsa. De venea apa mare araturile lui le ineca. ISPIRESCU L. 206. Prahova din cauza ploilor la munte venise mare. BOLINTINEANU O. 427. Nu plinge asha de tare K vine Dunarea mare! JARNÍKBIRSEANU 209. Ai veni (cuiva) apa la moara v. apa (I 2). ♦ A se deplasa purtat de valuri; a pluti. Venea o moara pe Siret [titlu]. SADOVEANU Vazu un sicrinel... k vine pe apa. ISPIRESCU L. 189. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «asupra») A navali asupra sau impotriva cuiva. Trifon vazindui k vin asupra casei lui porunci bitei sa le iasa inainte. RETEGANUL P. I 8. [Leul] Incepu a veni asupra voinicului. ISPIRESCU U. 31. 2. A sosi a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintrun punct anumit). El a venit Dintrun afund de rasarit. COSHBUC P. I 54. Ai avut mare noroc cam venit tocmai la pont. CARAGIALE O. II 288. Bine k atzi apucat a veni shi dvoastra. CREANGA P. 159. Venitam shi am invins! ALECSANDRI P. II 12. ◊ (Rar despre obiecte) Tronul asta... a venit aci iaca asha urdubelea. ISPIRESCU U.94. ◊ Expr. A veni pe lume = a se nashte. Gheorghe Eminovici capatase intracestea copii patru baietzi shi doua fete venitzi pe lume cam la un an unul. CALINESCU E. 18. Vitzelul ista o data ceo venit pe lume inapoi sa cheama k nul mai putem intoarce. BART S. M. 85. (Eliptic) Cind se nascu copilul ce sashtepta sa vie. ALEXANDRESCU M. 4. Bineai venit v. bine¹ (I 1). A veni (cuiva) in ajutor v. ajutor. A veni intrun suflet (sau cu sufletul la gura) = a veni foarte repede abia mai putzind respira gifiind. Iar eantrun suflet vine Cu parul desfacut La mine Sami spuie cea facut. TOPIRCEANU B. 34. A treia zi disdedimineatza se gindi la taune. Acesta veni intrun suflet. ISPIRESCU L. 46. A veni glontz v. glontz. A veni la fatza locului v. loc (I 1). A veni la spartul tirgului = a sosi prea tirziu. (Despre suferintze necazuri boli) A veni pe (sau peste) capul cuiva = a se abate asupra cuiva. Pacostea aceasta chiar din senin veni preste capul meu. RETEGANUL P. II 50. Biata mama nu shtie de asta mare urgie ce ia venit pe cap! CREANGA P. 25. A veni cu jalban protzap v. jalba. Ai veni cuiva dea gata (sau muran gura) = a capata fara nici o osteneala. A veni la cunoshtintza cuiva = a ajunge la cunoshtintza cuiva. Plingerile boierilor venisera la cunoshtintza sultanului. ISPIRESCU M. V. 9. ♦ (Despre obiecte) A sosi (fiind adus trimis expediat de cineva). Ii veneau scrisori shi cereri de departe din nishte tirguri cu nume ciudate. SADOVEANU B. 10. Pina acu nam primii banii. Fireshte k in douatrei zile imi vin. CARAGIALE O. VII 7. Vin sagetzi de pretutindeni. EMINESCU O. I 148. ♦ (Despre publicatzii) A sosi periodic a fi difuzat. «Familia» revista populara venea negreshit la Blaji. CALINESCU E. 114. ♦ (Despre zgomote shi despre adieri mirosuri etc.) A ajunge pina la persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte sau pina intrun loc determinat. Vorbele veneau greu vintul le impingea indarat le shtergea le schimba. DUMITRIU P. F. 21. Venea pina la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. SADOVEANU N. P. 25. Mia venit la nas bunul miros de la friptura ta. RETEGANUL P. III 62. Ii venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. 3. A se duce sa viziteze pe cineva a merge in treacat la cineva sau undeva a trece pe la cineva a aparea a se ivi a se prezenta undeva sau la cineva. Venea la tirg din cind in cind k sa ma cerceteze cum ishi cerceta barbacutzii de la turma lui de oi. SADOVEANU N. F. 6. Simtzind k are sa vie tatasau la judecata... se chibzuira k sa faca o primire frumoasa. ISPIRESCU L. 277. Venea in toate zilele sa cerceteze cum i mai merge. CARAGIALE O. III 76. Veneai la mine noaptea k nimeni sa te vada. EMINESCU O. I 92. Vulpea nu venea peacolo cit shtia k sturzul nare cei da. SHEZ. III 185. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile = a plinge sau a fi gata sa plinga. O duceam in bratze shimi veneau lacrimile cind o vedeam atit de ofilita! SADOVEANU O. I 315. (Despre ginduri idei) Ai veni (cuiva) in (sau prin) minte (sau cap) = ai da (cuiva ceva) prin minte deodata pe neashteptate. Team auzit pomenind ceva despre mama ta... shi nu shtiu cum miau venit in cap copiii tai. SAHIA N. 32. Imi veni in minte o idee geniala. HOGASH M. N. 94. Lui UrmaGalbina indatai veni prin minte k asha este. RETEGANUL P. V 76. Se framinta ei cu mintea fel shi chip dar nici unuia nui vine in cap ce sa faca. CREANGA P. 310. Ce (cite sau cum) i vine cuiva pe limba (sau la gura) = ce (cite sau cum) exprima cineva spontan shi fara discernamint intrun moment de surescitare. Tocmai pentru k acum colonelul era in toane bune shil lua peste picior Mitica putea sai vorbeasca despre tot ce avea in suflet shii venea pe limba. PAS Z. III 170. Cazuse... blestamindune cum i venea la gura. CREANGA A. 111. (Cu pronuntzare regionala) Muierea... nul mai slabea din.... citei vineau la gura. RETEGANUL P. I 7. Ai veni (cuiva) (mosh) Ene pe la gene v. mosh (I 1). 4. A urma dupa altcineva sau altceva; a succeda. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetashu pe urma casa primarului. REBREANU I. 10. ◊ Expr. Anul (sau luna saptamina etc.) Ce vine = anul (sau luna saptamina etc.) urmator celui de fatza. Cei ce vin (sau vor veni) (dupa noi) = urmashii noshtri. Banii ne trebuie sa... cladim locashe pentru iertarea pacatelor noastre shi pentru cei ce vor veni dupa noi. DELAVRANCEA O. II 196. Noi shtim cai multa viatza SHi in noi shin cei ce vin. COSHBUC P. II 107. Ai veni cuiva rindul = a sosi (dupa o ashteptare) rindul cuiva la o actziune. A! boieri a venit shi rindul domnului. DELAVRANCEA O. II 159. Veni rindul sai dea o desaga de galbini. RETEGANUL P. IV 19. Ashai k venit shi rindul mieu? CREANGA P. 54. ♦ A urma dupa cineva in grad sau in rang; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie. Dupa boierime veneau breslele negustorilor shi a meseriashilor lipsite de orice drept municipal. ALECSANDRI la NEGRUZZI S. I X. 5. Ashi avea originea a deriva a proveni a purcede a izvori a se trage din.... Afin shtiind din ce venea boala intra... la imparateasa. ISPIRESCU L. 118. ♦ A decurge (k o consecintza). Te pun... la adapost despre orice neajunsuri ar putea satzi vina dupe urma cuvintelor mele iubite autorule. ODOBESCU S. III 11. Hanii nau vinat decit folosul lor shi dacilea vine k ei erau gata a incheia un tractat. BALCESCU O. II 151. 6. A sosi sau a se intoarce in locul unde trebuie sa se afle unde se cuvine sa fie unde este ashteptat. Venea tirziu acasa pentru k se ducea probabil la teatru. CALINESCU E. 178. Dintralte tzari de soare pline Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi. COSHBUC P. I 90. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. Fie ma duc; dar vin indata indarat. ALECSANDRI T. I 252. Dar lui mare nui venea Nici laptutzul la masura Nici cashul lanchegatura. TEODORESCU P. P. 514. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) mintea la loc (sau in cap la cap) sau ai veni (cuiva) mintea acasa = a deveni mai intzelept a se cumintzi a se potoli a se indrepta. Ma bucuram k ia venit shi lui... mintea la loc. C. PETRESCU I. II 238. Imblatea pe bietul tzigan k sai vina mintea la loc. RETEGANUL P. I 74. Ai veni (cuiva) inima (sufletul graiul) la loc = a se linishti (dupa o spaima o emotzie); ashi recapata increderea curajul. Tirgovetzului nui venise inca nici inima nici graiul la loc. GALAN Z. R. 49. Venindui inima la loc shi plin de incredere in sine k va izbuti la ceea ce gindea se infatzisheaza inaintea tatasau. CREANGA P. 192. Iatal!... O! parcami mai vine inima la loc. ALECSANDRI T. II 30. Ashi veni in fire (in simtzire in cunoshtintzi sau regional in ori) = a se reculege a se dezmetici. Cei de fatza stateau incremenitzi: inca nushi venisera in fire. SADOVEANU N. P. 386. Fata... era mai mult moarta decit vie; abia shiau putut veni in ori. SBIERA P. 309. Dupa ceshi veni in simtziri din ametzeala ishi tzinu firea. ISPIRESCU L. 136. (Asha sau acum) mai vii deacasa = incepi satzi dai seama sa intzelegi; devii mai ingaduitor. Ei bravo! Asha mai vii deacasa puiule! C. PETRESCU C. V. 343. Ia acum mai vii deacasa fatul mieu. CREANGA P. 223. (Cu modificarea expresiei) Tocmai acum imi veni shi dumnealui deacasa shi pricepu k nesocotita fu a lui cerere. ISPIRESCU U. 106. (Invechit shi popular) Ashi veni in cunoshtintza (sau in socotintza) = ashi da seama a pricepe; a se lamuri. Incepura ashi da coate ashi veni in cunoshtintza. ISPIRESCU L. 38. Boierii shiau venit in cunoshtintza; au vazut k turma nu poate fi fara pastor. NEGRUZZI S. I 149. Viindui in socotintza k el... nu cunoshtea nici cea mai mica parte a [ostrovului]. DRAGHICI R. 154. (In imprecatzii) Venitziar (veniiar etc.) numele exprima dorintza k cel caruia ne adresam (sau despre care vorbim) sa nu se mai intoarca din locurile unde se duce. 7. (Despre ashezari locuri constructzii) A fi situat intrun anumit loc sau intro anumita pozitzie. Curtea venea ceva mai departishor de sat incolo peun deal. MIRONESCU S. A. 104. Pe sub teii de pe vale Cam pe unde vine moara. PAUNPINCIO P. 76. Din sus de Humuleshti vin Vinatorii Neamtzului. CREANGA A. 71. ♦ A ajunge pina la...; a atinge. Genele... ashai erau de lungi shi de dese dei veneau pina la gura. RETEGANUL P. V 36. Iarba verde subtzirica shi nalta demi venea pina mai sus de genunchi. ISPIRESCU L. 244. ◊ Expr. (Rar) Ai veni (cuiva) apa la gura se spune cind cineva se gaseshte intro situatzie foarte grea. Alegea totdauna vremurile cele mai grele cind adica se sculau turcii cu razboi asupra lui Mihai Viteazul cu gind k vazind Mihai cai vine apa la gura sa fagaduiasca tot ce va cere... Batóri. ISPIRESCU M. V. 34. 8. A ajunge intro anumita situatzie stare pozitzie. Turcii... mijlocira sa vie domn [Mihai]. ISPIRESCU M. V. 4. Iarashi au venit in ce dintai ticaloasa stare. DRAGHICI R. 140. ◊ Expr. A veni in nas = a cadea (cu fatza in jos). Ei! sengroasha gluma!... Pina ce am venit in nas. DELAVRANCEA O. II 113. Ai veni (cuiva) rau = a fi cuprins de ametzeala a se simtzi rau ashi pierde (sau a fi pe punctul de ashi pierde) cunoshtintza. Abia mai putu ingaima citeva cuvinte fara shir patrunsa de un fior la gindul... k lui Nicu i sa intimplat ceva. Ii veni rau. CAMIL PETRESCU O. II 486. Un sentiment de nelinishte de osteneala. il grabea spre casa k pe un om care simte cai vine rau. VLAHUTZA O. A. III 58. Ai veni (cuiva) nu shtiu cum se spune cind cineva se afla intro situatzie neplacuta penibila. Din copilaria mea sint deprins a asculta de tata shi tocmindute pe line parcami vine nu shtiu cum. CREANGA P. 203. A veni la putere = a prelua puterea politica intro tzara. A veni vorba k sau a veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva sau (frantzuzism neobishnuit) a veni la... = a ajunge cu discutzia la un anumit subiect. La urma venind vorba de doine ardeleneshti a cintat. REBREANU R. I 173. Din una din alta veni vorba k se duce in calatorie. ISPIRESCU L. 127. Fiindca a venit vorba deasha itzi spun k la un frate. CREANGA P. 200. Nimic mai frumos decit situatzia acestui tirg pe un vesel podish imbratzoshat de SHiret shi Moldova... Dar iaca am venit la Moldova. Vornicul Ureche zice k numele tzarii vine de la ea. NEGRUZZI S. I 194. A veni la vorba (la vorbele sau la cuvintul) cuiva = a recunoashte (prin desfashurarea ulterioara a lucrurilor) k prevederile cuiva sau adeverit k sfaturile care lea dat au fost bune. Ei HarapAlb ashai k ai venit la vorbele mele? CREANGA P. 213. Ma tem sa nu viu la cuvintele capitanului. DRAGHICI R. 15. SHi din gura mii zicea: Ai venit la vorba mea. TEODORESCU P. P. 628. Vine cam ciudat = este sau pare ciudat. Un bou in post mare? Drept cam ciudat vine Dar asta sentimpla in oricare loc. ALEXANDRESCU P. 64. Cum vine asta? = a) ce inseamna cum trebuie interpretat acest fapt? b) cum se talmaceshte? Cum vine asta pe limba noastra intreba sheful de echipaj. BART S. M. 101. Asha vine vorba = asha se spune asha e obiceiul. Sa nu luatzi in nume de rau cind ma vetzi auzi zicinduva: dragii moshului caci de! asha vine vorba. ISPIRESCU U. 2. Vorba vine = e numai un fel de a vorbi (care nu corespunde realitatzii); ash! de unde! Ceasul primejdiei se apropie... Asha ma tem. Te temi?.. Vorba vine. ALECSANDRI T. 1124. Ai veni (cuiva sau la ceva) de hac v. hac¹.9. (Despre intimplari evenimente) A se produce a avea loc a se intimpla. Dear veni o intimplare noua care am ajutao sa se prefaca in minune. SADOVEANU P. 110. ♦ (Despre unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). Cum vine dumineca Ipate shi cu Chirica se ieu shi se duc la hora in sat. CREANGA P. 163. Sa nu vie vremea sa dai cinstea pe rushine. NEGRUZZI S. I 249. Expr. (Popular) Vine un an (de cind... ) = se implineshte un an (de cind... ). Ma muncesc de vineun an Sa fac din pelin zahar. TEODORESCU P. P. 285. Ai veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv (in special momentul mortzii). Ma gindesc k omul nu shtie cind i vine ceasul. DELAVRANCEA O. II 219. In ziua a treia i veni ceasul nashterii. ISPIRESCU L. 121. (Fig.) Fortzele vii ale unui neam pot fi stinjenite o vreme; cind le vine insa ceasul inmuguresc shi infloresc cu putere irezistibila. SADOVEANU E. 67. 10. (Cu valoare de semiauxiliar shi cu subiectul logic in dativ) A fi cuprins sau stapinit de un gind de o senzatzie de o dorintza; a fi inclinat sau dispus la ceva a simtzi nevoia sa. Nu care cumva sai vie pofta sa shi domneasca. ISPIRESCU L. 327. Miau venit shi mie toane. EMINESCU N. 20. Sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina. ODOBESCU S. III 11. Iam trimis dorul acasa Pe frunza din via noasta! Dorul lui e mare domn; Seara cind i vine somn Trebuie sa il adorm. JARNÍKBIRSEANU D. 126. ◊ (Urmat de propozitzii cu verbul la conjunctiv sau la infinitiv) Nici in casa nui venea sa ramina peste noapte. BART E. 255. Sa trezit deodata cu SHofron dar nui venea sa se scoale. SLAVICI O. I 220. Doamne fereshte de omul nebun k tarei de jalit sarmanul. Pe deo parte itzi vine a ride shi pe de alta itzi vine al plinge. CREANGA P. 243. (Eliptic) Ash juca shi nu shtiu bine; Mash lasa shi iar numi vine.= JARNÍKBIRSEANU D. 419. ◊ Expr. A nui veni (cuiva) sa creada v. crede (2). Ai veni (cuiva) bizdicul v. bizdic. Ai veni cuiva hachitzele v. hachitze. Ai veni cuiva (totzi) dracii = a se infuria a se minia. Cetzi (i etc.) vine (sa... )? se spune cind cineva face un lucru ciudat nesabuit. Ei acum ce tzia venit sami rascoleshti dosarele? BARANGA I. 162. Cei veni lui ia o piatra shi aruncindo catre fintina nemereshte drept in tigva. ISPIRESCU L. 357. Intruna din zile cei vine parintelui ne cauta ceasloavele. CREANGA A. 4. Cum i vine cuiva = cum i place cum vrea cum i convine. Fata minte cum i vine. COSHBUC P. I 203. Nai chip in toata voia in privireai sa te pierzi Cum itzi vine cum itzi place pe copila so dezmierzi. EMINESCU O. I 155. Ai veni cuiva la indemina (sau la socoteala) = ai conveni cuiva ai fi pe plac. Ei nui venea la socoteala sa se arate lui aevea. ISPIRESCU L. 184. Se prinde in joc linga o fata care chiteshte k iar cam veni la socoteala. CREANGA P. 163. Ai veni bine (sa...) v. bine¹ (II). Ai veni la merchez v. merchez. Ai veni greu (sa...) v. greu¹ (2). Ai veni peste mina v. mina (1). A nui veni la cherem v. cherem. 11. (Despre obiecte de imbracaminte) A fi pe masura cuiva a se potrivi; p. ext. ai shedea cuiva bine (sau in constructzii negative rau). Am nishte rochii pentru Sabina... Prefacute cred k au sai vina foarte bine. C. PETRESCU C. V. 227. Cearca sa vada daca papucul vine pe piciorul fetei babei. SHEZ. V 67. ♦ (Invechit mai ales in constructzii negative) A se potrivi a cadra. Caci nu vine Pentru mine Sa shtiu seri caun diac. NEGRUZZI S. II 110. 12. (Popular) Ai reveni sau a i se cuveni cuiva (de drept printro impartzeala etc.). (Refl.) Putzintel tzi sa venit Numun stinjin de pamint. MARIAN I. 516. Ieri am fost la cantzelerit shi vatavul a spus k nu mi se vine nimic. CONTEMPORANUL IV 392. ♦ (Adesea in constructzii impersonale construit cu dativul) A reprezenta rezultatul unei masuratori unui calcul. Miu k se necajea Tragea maciuca de la sacsana care venea shaptesprece oca. MAT. FOLK. 214. La maciuca se uita: Cu dreapta Co apuca In cintar K mio punea Zece oca cami venea. TEODORESCU P. P. 599. 13. (Insotzit de un nume predicativ formeaza predicate nominale) A se afla intro anumita legatura de dependentza (cu cineva). [Prietenii] ofitzerului veneau cum sar zice cumetri cu alde Ciupitu circiumarul. CAMIL PETRESCU O. II 519. Intro fereastra din multele ferestre ale acelui castel zareshte o femeie cosind care i venea oarecum cunoscuta.BOTA P. 78. Prez. ind. pers. 2 shi: (regional) vini (HODOSH P. P. 164) imper. pers. 2 sg. shi: vina (SADOVEANU D. P. 78) vino part. shi: (regional) vint (JARNÍKBIRSEANU D. 398) vent.

VENÍTA s. f. (Regional) Faptul de a veni; venire. O dusa sho venita sho vreme prapadita. SHEZ. IX 148.

BINEVENÍT A binevenitzi te adj. Care vine la momentul oportun; a carui venire face placere bucurie. Din bine¹ + venit (dupa fr. bienvenu).

BINEVENÍT ~ta (~tzi ~te) 1) Care bucura prin venirea sa; venit la momentul oportun. 2) Care se produce la locul shi la timpul potrivit; adecvat unei situatzii; oportun. /bine + venit

A SE DÚCE ma duc intranz. 1) A se deplasa a pleca undeva. ~ la shcoala. ◊ ~ dupa cineva a se marita. ~ drept (sau glontz intrun suflet fuga pushca) a merge repede shi fara ocoliri. ~ pe copca (sau pe garla pe apa sambetei) a se pierde. Dutevino intro parte shi in alta. 2) (despre zvonuri veshti) A se raspandi repede. /<lat. ducere

A VENÍ vin intranz. 1) (despre oameni animale vehicule etc.) A se mishca apropiinduse de tzinta mishcarii. ~ spre casa. 2) (despre persoane vehicule fenomene ale naturii) A fi intrun anumit loc dupa parcurgerea unei distantze; a sosi; a ajunge. Trenul a venit in gara. ◊ ~ la spartul targului a sosi prea tarziu. ~ cu sufletul la gura (sau intrun suflet) a veni in fuga mare. Ai ~ ceasul a muri. 3) A se intoarce a reveni la locul de mai inainte. Pasarile vin la cuiburile lor. 4) Ashi avea originea; a proveni. 5) (despre imbracaminte incaltzaminte) A se potrivi bine; a fi pe masura cuiva. Pantofii i vin bine. 6) (despre ape) A ajunge pana la o inaltzime oarecare. 7) (despre sunete zgomote etc.) A ajunge la urechea cuiva. /<lat. venire

binevenit a. shi m. care soseshte la timp care e primit cu placere.

venì v. 1. a se mishca dela un loc spre cel ce vorbeshte sau cu care se vorbeshte: ashtept sa vie; 2. a sosi a veni pe neashteptate: a venit aseara i vine leshin; 3. a se ridica a ajunge: apa vine pana aici; 4. a deriva: aceasta vorba vine din greceshte; 5. fig. a trece prin minte: ce i vine lui i vine sa se duca; 6. a fi afectat: i vine fiori i vine greu; 7. a se potrivi: palaria i vine bine nui vine la socoteala. [Lat. VENIRE].

*binevenít a adj. (d. bine atzĭ venit!) Care soseshte la timp care e primit cu placere: fiĭ binevenit! SHi binevenit.

3) im v. intr. la pers. I pl. (lat. imus). Vechĭ. (Ps. SHch. presupunind k nu e greshala de scris ild. venim). Venim mergem.

2) vin shi viŭ venit a veni v. intr. (lat. vĕnire it. venire pv. fr. cat. sp. venir pg. vir. Vin shi viŭ viĭ vine venim venitzĭ vin; sa vin shi sa viŭ sa viĭ sa vie shi sa vina; viind shi venind. Intocmaĭ k pun puĭ shi tzin tziŭ. V. con de pre pro shi revin shi inventez). Ma transport ma duc acolo unde e cel ce vorbeshte orĭ iĭ vorbesc eŭ saŭ acolo unde e lucru saŭ persoana despre care se vorbeshte: a venit acasa il ashtept sa vie va veni shi el acolo va veni la ospatz. Sosesc: poshta trenu a sosit. Supravin apuc: ĭa venit leshin de ris. Ajung ma ridic: apaĭ venea pina la git. Ma deriv: Roman vine din (saŭ de la) latinu Romanus. Ma aflu sint is situat am locu: nu shtiŭ unde vine acel sat shtiŭ cum vin bucatzile la mashina asta. A veni dupa a urma: eŭ vin dupa tine. Atzĭ veni bine 1. a te bucura: nu ĭa venit bine cind lam mustrat 2. a tzi se potrivi a te prinde atzĭ sta bine: haĭna iĭ vine bine. Atzĭ veni raŭ 1. a tzi se face raŭ a te imbolnavi 2. a nu tzi se potrivi: haĭna iĭ vine raŭ. Bine aĭ venit fiĭ bun venit expresiune pin careĭ aratzĭ cuĭva k te bucurĭ de venirea luĭ.

venít³ (venire) s. n.

venít² (cashtig) s. n. pl. veníturi

venít¹ (persoana) (rar) s. m. pl. venítzi

venít (cashtig) s. n. pl. veníturi

venít (venire) s. n.

venít (persoana) s. m. pl. venítzi

+veni de hac (a ~) (a invinge) (fam.) loc. vb. v. veni²

+veni in fire (ashi ~) (ashi reveni) loc. vb. refl. v. veni²; imper. 2 sg. afirm. Vinotzi in fire!; ger. venindumi in fire

bíne venít (sosit cu bine) adv. + adj. (~ din razboi)

bínevenít (oportun agreat) (proiect ~) adj. m. pl. bínevenítzi; f. bíneveníta pl. bíneveníte

dutevíno s. n.

nouvenít adj. m. s. m. pl. nouvenítzi art. nouvenítzii; adj. f. s. f. nouveníta g.d. art. nouvenítei pl. nouveníte

vení (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vin 1 pl. vením imperf. 3 sg. veneá; conj. prez. 3 sa vína; imper. 2 sg. víno

veníta² (venire) (pop.) s. f. g.d. art. venítei

binevenít adj. m. pl. binevenítzi; f. sg. bineveníta pl. bineveníte

dutevíno s. n.

nouvenít adj. m. s. m. pl. nouvenítzi art. nouvenítzii; f. sg. nouveníta g.d. art. nouvenítei pl. nouveníte

vení vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vin 1 pl. vením imperf. 3 sg. veneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. vína; imper. 2 sg. víno; ger. venínd

veníta (venire) s. f.

binevenit

dutevino

veni (ind. prez. 1 sg. vin conj. vina ger. venind)

vin (v. veni)

vina (v. veni)

binevenit.

vin vina 3 conj. vino impr.

VENÍT adj. s. v. pribeag strain.

VENÍT s. I. 1. ajungere sosire sosit venire. (Dupa ~ul lui acasa.) 2. sosire venire (reg.) venita. (~ul iernii.) II. v. cashtig.

VENÍT adj. sosit. (Vezi ce vor noii ~tzi.)

VENIT s. 1. sosire venire (reg.) venita. (~ iernii.) 2. beneficiu cishtig profit (prin Transilv.) mirishug (inv.) ghelir product spor (reg. fig.) mana. (~ net intro afacere.)

VENIT adj. sosit. (Vezi ce vor noii ~.)

venit adj. s. v. PRIBEAG. STRAIN.

Venit ≠ cheltuiala

BINEVENÍT adj. 1. adecvat bun favorabil fericit indicat nimerit oportun potrivit prielnic propice (livr.) pertinent (pop.) priincios. (Un prilej ~.) 2. folositor salutar util (fig.) binecuvantat. (O ploaie o masura ~.)

DUTEVÍNO s. (pop.) treapad. (Era un ~ continuu.)

VENÍ vb. 1. v. ajunge. 2. v. sosi. 3. v. lua. 4. v. apropia. 5. v. intoarce. 6. v. intra. 7. v. infatzisha. 8. v. pofti. 9. v. navali. 10. v. izvori. 11. v. face. 12. v. situa. 13. ai ajunge (reg.) ai bate. (Iarba i ~ pana la mijloc.) 14. a ajunge (reg.) a scapa. (A ~ la putere.) 15. v. cuprinde. 16. v. nazari. 17. v. surveni. 18. v. deriva. 19. a i se potrivi (Transilv.) a i se vaji. (Pantoful i ~.) 20. v. potrivi. 21. v. costa.

VENÍ vb. v. angaja avea baga cadra cadea cantari conveni corespunde costa cuveni decurge face fi intra incadra intzelege invoi merge potrivi preface proveni reieshi reveni rezulta schimba tocmi transforma urma vari.

VENÍTA s. v. sosire venire venit.

VÍNO interj. hai! haide! (inv.) ni! (Vino incoace!)^[1]

BINEVENIT adj. 1. adecvat bun favorabil fericit indicat nimerit oportun potrivit prielnic propice (livr.) pertinent (pop.) priincios. (Un prilej ~.) 2. folositor salutar util (fig.) binecuvintat. (O ploaie o masura ~.)

DUTEVINO s. (pop.) treapad. (Era un ~ continuu.)

VENI vb. 1. a ajunge a sosi (inv.) a merge (grecism inv.) a proftaxi. (A ~ la timp.) 2. a pica a sosi. (Chiar atunci a ~ shi el.) 3. a se lua a merge a se tzine. (Se da jos shi ~ dupa car.) 4. a se apropia. (~ sa te imbratzishez.) 5. a se inapoia a se intoarce a reveni (pop.) a se inturna (prin Ban.) a proveni (inv.) a se toarce a se turna. (Cind ai ~ acasa?) 6. a intra. (~ te rog in casa!) 7. a aparea a se arata a se ivi a se infatzisha a se prezenta (inv.) a se spune (fam.) a se infiintza. (A ~ la proces la militzie etc.) 8. a navali (pop.) a da. (Stai putzin k doar nu ~ barbarii!) 9. a izvori (inv.) a se scure. (De unde ~ acest riu?) 10. a se face a se ivi a se lasa a sosi. (Cum ~ seara pleaca.) 11. a se afla a fi a se gasi a se situa (inv. shi pop.) a cadea. (Satul ~ pe Olt.) 12. ai ajunge (reg.) ai bate. (Iarba i ~ pina la mijloc.) 13. a ajunge (reg.) a scapa. (A ~ la putere.) 14. al apuca al cuprinde. (Ia ~ ametzeala.) 15. al apuca ai cashuna a i se nazari (inv. shi reg.) ai abate (Transilv.) ai tonca (fig.) ai trasni. (Nu shtiu ce ia ~ asha deodata.) 16. a se intimpla a se produce a surveni. (Seismul a ~ pe neashteptate.) 17. (LINGV.) a deriva a proveni (pop.) a se trage. (Cuvintul „muncitor” ~ de la „munci”.) 18. a i se potrivi (Transilv.) a i se viji. (Pantoful i ~.) 19. ai cadea a i se potrivi ai shedea. (Haina i ~ bine.)

veni vb. v. ANGAJA. BAGA. CADRA. CADEA. CINTARI. CONVENI. CORESPUNDE. COSTA. CUVENI. DECURGE. FACE. FI. INTRA. INCADRA. INTZELEGE. INVOI. MERGE. POTRIVI. PREFACE. PROVENI. REIESHI. REVENI. REZULTA. SCHIMBA. TOCMI. TRANSFORMA. URMA. VIRI.

venita s. v. SOSIRE. VENIRE. VENIT.

VINO interj. hai! haide! (inv.) ni! (~ incoace!)^[1]

A veni ≠ a (se) duce a pleca

vení (vin ít) vb. 1. A merge catre a se apropia de. 2. A sosi. 3. A se prezenta a face o vizita. 4. A se invoi a cadea la invoiala. 5. A asheza a potrivi. 6. A se afla a fi situat. 7. A purcede a proveni. 8. A se umfla a creshte apa unui riu. 9. A se potrivi. 10. A izvori a emana. 11. A trece a se transmite. 12. A interesa a privi. 13. A se produce a se face. 14. A se deshtepta a se manifesta. 15. A avea dispozitzie a avea chef. 16. A se petrece a se intimpina. 17. A surveni a ataca. 18. A ieshi. 19. (Popular cu dupa) A accepta o tinara in casatorie. Mr. vin vińu vinit vinire megl. vin(iri) istr. viru. Lat. venῑre (Pushcariu 1887; REW 9200) cf. vegl. vener it. venire prov. fr. sp. venir cat. vindre port. vir. Der. venire s. f. (venita; sosita); venit s. n. (venire; sosire; cishtig renta); venitura s. f. (aluviune; venetic); viitor adj. (care vine; s. n. timpul care urmeaza prezentului) var. inv. viitoriu format pornind de la subj. sa viu sa vie k puitor < pune; viitorime s. f. (posteritate); viitorie s. f. (inv. viitor); viitura s. f. (venire; umflare creshtere apei). Din rom. provine rut. wenit „renta” (Miklosich Wander. 20). Der. neol. conveni vb. v. mai sus; contraveni vb.; contraventzi(un)e s. f.; deveni vb.; interveni vb.; interventzi(un)e s. f.; preveni vb.; prevenientza s. f. (atentzie); prevenit s. m. (acuzat); prevenitor adj. (atent); preventiv adj.; preventziune s. f. (inchisoare preventiva); proveni vb.; provenientza s. f.; supraveni vb.; reveni vb.

iní in vb. intranz. (dial.) A veni; a zini: „Ina tata ina! / Oile furatu / In tzara manatu” (Papahagi 1925: 124). „SHtiu caar ini shi mandru / K sashi stampere doru” (Papahagi 1925: 207). „Sunetul v in unele cuvinte in dreapta Tisei (pe Visheu) shi in jos de Sighet nu se pronuntza; ex: itza itzal ine otraiesc (vitza vitzel vine otravesc); pe cand in tzinutul Izei shi al Marei v se pronuntza z; ex: zitza zitzel zine otrazesc” (TZiplea 1906: 413). Var. a lui veni (< lat. venire).

iní in vb. intranz. (pop.) A veni; (dial.) a zini: „Ina tata ina! / Oile furatu / In tzara manatu” (Papahagi 1925: 124). „SHtiu caar ini shi mandru / K sashi stampere doru” (Papahagi 1925: 207). „Sunetul v in unele cuvinte in dreapta Tisei (pe Visheu) shi in jos de Sighet nu se pronuntza; ex: itza ital ine otraiesc (vitza vitzel vine otravesc); pe cand in tzinutul Izei shi al Marei v se pronuntza z; ex: zitza zitzel zine otrazesc” (TZiplea 1906: 413). Lat. venire.

PEDE POENA CLAUDO (lat.) pedeapsa vine shchiopatand Horatziu „Ode” III 2 32. Mai devreme sau mai tarziu orice vina se ispasheshte.

VENI VIDI VICI (lat.) am venit am vazut am invins Contzinutul lapidar al scrisorii prin care Cezar vestea Senatului biruintza sa rapida de la Zela asupra lui Pharnaces regele Pontului. Expresia unui succes fulgerator.

VIEN DIETRO A ME E LASCIA DIR LE GENTI (lat.) vino dupa mine shi lasa lumea sa vorbeasca Dante „Purgatoriul” V 10.

A fi (sau a ajunge) la aman Aman e un cuvint turcesc o exclamatzie care echivaleaza cu: „Indurare! Iertare!” folosita de turci indeosebi cind erau silitzi sa se predea intro batalie sau cind implorau gratzia de a li se crutza viatza. Din vremea acelor lupte a ramas in limba noastra expresia „a ajunge la aman” sau „a fi la aman” spre a desemna o situatzie in care te afli la mare strimtoare la mare nevoie. Exemple: „Hodja fara mila la strigat de aman / Rostea cu glas fanatic versete din coran” (Alecsandri). „Filosof deash fi simtzireami ar fi veshnic la aman” (Eminescu). IST.

a fi / a veni de la coada vacii expr. a fi / a veni de la tzara.

a veni cu lugulugu expr. (intl.) a face promisiuni false a mintzi.

a veni cu ornic expr. (prst.) a ajunge rapid la orgasm.

a veni cu pluta pe Bistritza expr. 1. a proveni din mediul rural. 2. a avea naivitatea omului simplu de la tzara; a fi credul.

a veni cu pluta pe conducta expr. a fi prost / nerod / natang.

a veni de hac (cuiva) expr. 1. a invinge (pe cineva) a face inofensiv (pe cineva). 2. a omori (pe cineva).

a veni la spartul targului expr. a sosi undeva dupa incheierea unui eveniment; a sosi prea tirziu.

a veni lastarel expr. (prst. d. un tanar neinitziat) a reushi primul act sexual.

a veni mare expr. a impresiona.

a veni pe schiuri expr. (stud.) a mitui; a incerca sa mituiasca.

ai veni (cuiva) amocul expr. a avea o ieshire nervoasa.

ai veni (cuiva) jitia expr. a i se face greatza a se scarbi (de ceva / de cineva).

ai veni (cuiva) apa la moara expr. a se supara a se enerva.

ai veni expr. 1. (eufem. d. femei) a se afla la inceputul perioadei de menstruatzie. 2. (d. barbatzi) a ejacula.

ai veni acru (de ceva) expr. ai fi sila / greatza / scarba (de ceva); a i se face greatza (de ceva).

ai veni k turnat expr. (d. imbracaminte) ai sta foarte bine; a se potrivi foarte bine.

ai veni cu taxa inversa expr. a avea senzatzie de voma; a vomita.

ai veni dracii expr. a se infuria.

ai veni mintea la cap expr. 1. ashi schimba in bine comportamentul a se cumintzi. 2. a incepe sa judece in mod direct / just lucrurile; a deveni intzelept.

ai veni pe chelie expr. ashi exprima brusc o dorintza ciudata.